Reengineering Organisations

Am fost sâmbătă la o zi întreagă de training cu Cristi Matei. Ca să știți de la început: Mr. Matei sunt eu peste câțiva ani. Are o firmă de consultanță (Advanced Thinking) prin intermediul căreia călătorește și lucrează cu companii din întreaga lume, ajutându-le să schimbe modul în care fac lucrurile. În paralel ține workshopuri și traininguri pentru a schimba mentalități și abordări.

Am citit cartea asta (Reengineering the corporation: a manifesto for business revolution) la recomandarea lui și am purtat o zi întreagă discuția despre cum abordează companiile lucrurile față de cum ar trebui s-o facă, în contextul schimbărilor generale actuale.

Motivul pentru care companiile nu mai funcționează acum este același care le-a făcut să funcționeze până acum. Contextul în care își desfășoară activitatea s-a schimbat și sunt incapabile de a se adapta la aceste schimbări, fără a modifica felul în care funcționează momentan.

În Wealth of Nations, Adam Smith a introdus conceptul de diviziune a muncii. Acesta a fost aplicat de Ford în producție și mai departe de Sloan în management. Rezultatul sunt organigramele de astăzi, care însă nu mai sunt ce trebuie.

Cristi Matei și autorii cărții propun o abordare diferită, propun trecerea de la gândirea funcțională la cea în termeni de proces. Pentru că, practic, procesele sunt ceea ce companiile fac. Și nu există nimeni care să fie responsabil de proces, prin urmare de ceea ce compania face.

În abordarea asta nouă, că e vorba de Six Sigma, sau că e vorba de alte concepte precum kaizen și JIT și mai știu eu ce, se pune accent pe PROCES, pe modul în care compania livrează ceea ce trebuie, cui trebuie și cum trebuie.

Mi s-a părut interesantă observația făcută de C.M. și anume că cele mai multe companii folosesc tehnologia (ce avansează zi de zi) pentru a drege modul în care se întâmplă lucrurile acum, pentru a le face să funcționeze mai rapid sau mai precis însă soluția nu e să peticim actualul mod de funcționare ci să îl schimbăm cu totul. Să tratăm cauza și nu efectul.

Și asta înseamnă, practic și reengineering: fundamental rethinking and radical redesign of business processes to achieve dramatic improvements in critical, contemporary measures of performance, such as cost, quality, service and speed.

Tot ce ne spunea Cristi erau lucruri logice și parcă de bun simț: despre cum diviziunea muncii este ar trebui să fie istorie, despre cum un om poate prelua sarcinile mai multora, nu cu scopul de a reduce personalul ci având ca obiectiv orientarea către client (indiferent că e intern sau extern) și orientarea către procese, nu către activități componente, despre reticența board-urilor de directori care preferă să continue așa decât să aplatizeze structurile ierarhice, despre cât de departe pot ajunge companiile dacă își formulează o viziune comună asupra ceea ce fac, dacă încetează să mai abordeze problema pe bucăți…

Mi s-a părut atât de tare încât mi-am permis să fur o poză din prezentarea lui Cristi pentru a ilustra cum se întâmplă lucrurile în companii acum. Și care e rezultatul unor departamente funcționale, indiferent cât de eficiente, în raport cu produsul final.

Am avut multe AHA-uri, am avut câteva confirmări ale părerilor și concluziilor la care ajunsesem singură după 3 ani de management la facultate și 2 ani în care am încercat să reconstruiesc DAfi și am avut multe mituri spulberate și răspunsuri la întrebări pe care nici măcar nu știam că le am.

Nu o să intru în detalii tehnice acum, legate de cum se face reengineering sau cum arată o companie schimbată (pentru că  am primit și câteva insight-uri despre asta), însă după trainingul ăsta mi-am dat seama că toată ideea mea de a mă orienta către process management și de a face organisational development e bună. Și mi-am dat seama că asta vreau să fac și că aș putea chiar să o fac bine pentru că înglobează mult din lucrurile pe care le cred și modul în care gândesc chiar dacă momentan în România nu prea poate fi vorba de așa ceva.

Cei din CROS, împreună cu Cristi, au venit cu niște propuneri interesante așa că se anunță lucruri foarte tari ca follow-up al întâlnirii. Vorb’aia: Stay tunned!

Și în încheiere, mulțumesc mult-mult-mult că m-ați invitat să fiu acolo și să-mi lărgesc cu totul perspectiva!

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *