Experiența MOOC

|

Pentru că de când nu mai sunt la școală am mai mult timp să învăț am început să experimentez mai multe moduri de a învăța. Mi se pare că e o modă acum și cred că puțin sunt cei care nu au auzit de Coursera. Coursera, ca și Venture-Lab (platformă a Stanford) sunt MOOCs (Massive Open Online Course), adică cursuri deschise către oricine are internet. Numărul de înscriși este de obicei foarte mare (la cursul pe antreprenoriat la care mai sunt înscrisă și care tocmai a început sunt înscriși 85.000+ cursanți). Desigur, nu toți le finalizează și o mare majoritate nu se implică activ.

La cursul de anul trecut, Designing a New Learning Environment, am fost un student implicat. Am urmărit toate lecțiile, mi-am făcut temele, am conversat pe forum, am dat feedback celorlalți, am făcut parte dintr-o echipă și am contribuit la proiectul final. Am primit chiar și un certificat, pentru că am absolvit (chiar cu distinction). :)

De-a lungul celor 10 săptămâni ne-au rugat să completăm 3 chestionare, dintre care cel mai interesant a fost primul. Rezultatele au relevat informații demografice și motivația înrolării.

Date demografice:
57% femei, 43% bărbați;
46% sunt cu vârste cuprinse între 34-54, 26% între 26-34; 14% sub 26, și 14% peste 54;
53% lucrează full-time, 16% self-employed, 8% lucrează part-time, 12% (under)graduate student.

De ce s-au înscris:
75% vor să învețe despre aplicațiile tehnologiei în educație
66% vor să construiască programe educaționale sau aplicații
51% datorită reputației universității
48% vor să experimenteze un MOOC.

Și câte ceva despre personalitatea cursanților (dar nu știu cât de corecte sau relevante sunt rezultatele).

LECȚIILE

Sub formă de video-uri scurte (6-10 minute) ale profesorului de curs lecțiile nu au fost la fel de interesante ca materialele puse la dispoziție. Deși gândite pe baza unor experiențe reale cu diverse proiecte educaționale (ceea ce era interesant) teoria în sine nu era cine știe ce complicată și ar fi fost ușor de digerat printr-o lectură. Cum spuneam însă, la fiecare lecție am primit materiale suplimentare care uneori duceau la descoperiri chiar interesante (exemple: 1, 2).

TEMELE

Au fost diverse și au fost încurajate prezentările inovative, folosind orice fel de metodă (scris, desenat, prezi, mindmaps, video). Deși trebuiau urcate în altă parte și postate doar linkurile cursul în sine a promovat libertatea și diversitatea formelor de exprimare.

– prima temă a fost mai teoretică: a trebuit să ne alegem și să analizăm cu plusuri și minusuri 3 medii de învățare (și pentru că poți vedea temele tuturor am aflat de o mulțime de astfel de medii, de la cum poți folosi twitter pentru a învăța până la site-uri spcializate)
– a doua a fost despre a pune teoria în practică și a trebuit să descriem un scenariu ce ar avea nevoie de un refresh, să analizăm nevoile de învățare ale unei comunități ținând cont și de oportunități și de restricții și de resurse.
– la a treia temă a trebuit să venim cu soluții pentru scenariile colegilor, descrise la tema anterioară, ținând cont de toate criteriile de mai sus și de a propune o soluție sustenabilă. A fost o temă utilă pentru cei care au prezentat cazuri reale și eventual la care chiar lucrează cu adevărat pentru că au primit idei ce le pot dezvolta.
– a patra a fost să dăm exemple de instrumente ce pot fi folosite pentru a facilita învățarea pe fiecare dintre nivelurile taxonomiei lui Bloom (din nou, am plecat cu o listă super interesantă de site-uri sau instrumente de a învăța)
– a cincea a presupus să citim un articol si să comentăm pe baza lui.
– ultima temă, ce a durat restul săptămânilor, a constat în proiectul de echipă ce a presupus să propunem efectiv un proiect educațional folosind tehnologia.

Am enumerat temele pentru a vă arăta cât de interesant au fost integrate. Nu am simțit niciodată că fac ceva fără sens.

Puteai cere oricând feedback de la colegi sau chiar de la staff însă mi s-a părut interesant că unele dintre teme presupuneau un feedback oficial (peer review) în care primeai random temele altor colegi cărora trebuia să le dai punctaje pe diferite criterii și feedback explicit. Primele 3 pe care le evaluai fuseseră evaluate și de profesori așa că aveai șansa să îți calibrezi evaluările cu ale unor “profesioniști”. Exista un minim de reviews pe care trebuia să îl faci, dar nu și un maxim și erai încurajat să evaluezi cât mai mai multe pentru ca fiecare să primească cât mai mult feedback.

FORUMUL și DISCUȚIILE COLATERALE

Forumul era destul de greu de urmărit, se scria mult, însă dacă aveai răbdare să răsfoiești din când în când puteai descoperi conversații interesante la care te puteai abona. Mai mult, dacă era vreun topic pe care voiai să îl dezvolți sau vreun concept să îl dezbați atunci sigur se lansau conversații valoroase. Se și votau comentarii (un fel de like ca pe Facebook, deși nu îmi dau seama la ce ajuta asta). Unul dintre colegi a fost extrem de activ pe forum-uri și a pornit multe threads interesante: a centralizat mediile de învățare de prin teme, a centralizat toate comentariile pe care profesorul le-a lăsat prin forum la diverse discuții etc. E destul de greu să te remarci și cred că cel mai important e să investești timp (sunt câțiva colegi care aduceau resurse noi, se implicau în dezbateri cu comentarii de calitate, ofereau suport – la sfârșit s-a făcut și un hall of fame pe bază de propuneri și voturi și cu siguranță cei foarte activi pe forum sunt acolo).

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Oricine putea porni o echipă (cum am intenționat inițial) sau să se alăture uneia deja formată. Echipa căreia m-am alăturat The LEARNING-IS-FUN Dream Team a avut inițial vreo 16 membri, însă în final am rămas doar 9 (6-7 am fost cu precădere activi cu adevărat). Pentru că nimeni nu avea un proiect în minte la care să lucrăm a trebuit să decidem împreună. Am propus să ne întâlnit pe Skype și fiind mai productivi așa am păstrat constant întâlnirile de duminică (e greu să te sincronizezi ca zi și oră cu oameni de pe tot globul și din toate fusele orare posibile). Am fost totuși haotici, fiecare trăgea cumva involuntar în altă direcție, luam decizii care la următoarea întâlnire părea că nu le-am luat niciodată. Eu eram cea cu guys let’s keep it simple and think of a specific scenario that needs a solution. Erau de acord cu mine, dar iar începeam să filosofăm. În final ne-am împărțit în mini-echipe și am lucrat pe o soluție propusă de team leader, el urmând să le centralizeze. M-am mirat când am văzut că până la urmă a transmis un proiect care nu avea legătură cu nimic din ce discutaserăm în ultimele 5 săptămâni. L-am felicitat pentru proiect (pentru că nu era rău deloc) și i-am spus asta, dar nu a răspuns nimic. Oh, well. Până la urmă el a primit feedback pentru un proiect poate real, iar pe mine nu mă interesa rezultatul final foarte mult.

Oricum, dificil lucrul în echipă când fiecare are cumva alte obiective, alt ritm, alt fus orar, alt disponibil de timp. Partea bună e că am cunoscut oameni interesanți cu care încă mai țin legătura.

CONCLUZIE

Afli informații noi, ai acces la persoane interesate de aceleași lucruri ca și tine și poate cu mai multă experiență și îți dă un oarecare ritm (pentru că temele au deadline).

Iată cum arată și certificatul. :) Vă recomand să vă înscrieți și pe cât se poate să vă implicați, doar să urmăriți video-urile s-ar putea să nu fie la fel de valoros.

 

3 responses to “Experiența MOOC”

  1. […] In loc sa-ti povestesc eu pe scurt despre cat de faine sunt mooc-urile, vreau sa iti recomand articolul foarte interesant al Corinei despre experienta mooc. […]

  2. Diana Avatar
    Diana

    Este interesant articolul. Certificatul l-ai primit prin email? Mă interesează dacă primești o variantă tipărită a diplomei sau primești prin email ceea ce tu ai atașat.

    1. Corina Avatar

      Buna, Diana!
      Nu l-am primit fizic, l-am descarcat de pe site. Nu stiu exact ce se intampla daca platesti pentru un certificat “acreditat”. Cred ca e usor sa gasesti aceste informatii pe site.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *