Cum transferați know-how-ul?

Transferul de know-how într-un ONG e greu de făcut, mai ales pentru că nu te vezi zilnic cu persoanele cărora le transmiți informațiile, iar ele nu dedică, în general, tot timpul lor voluntariatului.

Nu poți să începi să povestești tu despre toate pentru că nu știi ce îi trebuie persoanei respective și ce nu-i trebuie oricum nu va reține; poate crede că o sufoci sau că te dai mare dacă nu-ți cere informațiile ea sau le știa deja; de multe ori nu știe ce să ceară etc.

În DAfi, pentru a facilita transferul de know-how:

  • Am lansat “Pastila de luni dimineață” care este un mail dat tuturor, este scurt și concis și are două părți: Învățăminte/Surse de inspirație – adunate de’a lungul timpului și Make your life easier – resurse (programe, site-uri etc.). Pastila are avantajul că pot contribui și restul cu informații pentru a le transmite, nu trebuie să fie doar ale mele.
  • Răspund la mail-uri cât mai rapid. Îmi ia mult timp fizic să îmi verific mailul de mai multe ori pe zi, dar zic eu că merită să ofer informația exact atunci când e nevoie de ea.
  • Povestesc mult pe la ședințe – pe termen scurt parcă sunt mai multe dezavantaje ca avantaje, dar am observat că pe termen lung se văd diferențe în bine (cu alte cuvinte: se folosesc de informațiile de acolo).
  • Ofer constant feedback și sugestii.
  • Pentru cei ce vor să candideze ca președinte mă gândesc că le-ar prinde bine niște întâlniri tete-a-tete și un fel de shadowing.

Alte metode care facilitează transferul sunt: site-ul intern și extern (unde pot citi informații), întrebările directe, follow-up-ul proiectelor/activităților.

Eu nu sunt o fire foarte socială și cum am probleme și cu a avea răbdare cred că, într-un fel, asta e cea mai arzătoare problemă a mea înainte de a pleca din asociație în mai. Mi-ar prinde bine niște sugestii.

Ar fi interesant să elaborăm un manual, care să fie actualizat de la an la an. :)) Credeți că ar funcționa?

6 Comments

  1. Nu stiu daca e nevoie de un manual, dar cred ca fiecare persoana “experimentata” ar trebui sa stie cand si cum sa isi impartaseasca cunostinetele acumulate tinand cont si de entuziasmul echipei. Eu chiar am observat ca ii motiveaza faptul ca li se promite transfer de know-how pentru ca sunt dornici sa invete. Desigur, asta nu se aplica pentru toti voluntarii :D

  2. Mihaela

    Ar fi interesant un manual, dar cred ca fiecare ar particulariza pentru experienta lui. Eu a trecut sa fac transferul anul acesta si mi-a fost destul de teama ca nu o sa iasa cum trebuie si ca persoana careia trebuia sa ii transmit nu ar intelege ce e mai important. Asa ca am facut mai multe lucruri. Pentru ca am avut 2 candidati am incercat sa ii pregatesc pe amandoi cam in aceeasi masura si am facut un fel de shadowing. Dupa alegeri insa toata atentia s-a indreptat catre noul HR manager. Am avut multe intalniri one-to-one, intalniri intre cele doua generatii de la conducere, intalniri speciale pentru a povesti si planifica in linii mari noua recrutare ce urma sa vina. Am avut si iesiri care ne-au apropiat si ii care incercam sa le presar informatii utile. Au si toate doc, pe internet, printate si pe CD-uri.
    Am fost aproape de persoana respectiva atunci cand avea o nelamurire sau intrebare.
    Si cred, acum dupa jumatate de an, ca persoana respectiva a retinut foarte multe din ce i-am povestit, pentru ca acum mi se intampla sa ma gandesc la o actiune specifica HR-ului (ca despre el vorbesc:P) si persoana respectiva sa o puna in practica in acelasi timp. Si sunt tare mandra de ea:)

    • MOlly: Ar trebui sa stie e un concept atat de relativ. :)) Si eu ar trebui sa stiu, dar tot nu stiu daca ajunge la ei ce trebuie. probabil din cauza celor care ies din “toti voluntarii”.
      Mihaela: Ma bucur ca a iesit totul bine si intodeauna am apreciat rabdarea ta. Problema e ca eu nu trebuie sa transfer catre 1-2 persoane. Ci catre mult mai multe. :p

  3. Mihaela

    Merci. Cu toate acestea, nu cred ca tu trebuie sa le transferi tuturor:P
    Dar cu singuranta trebuie sa faci acest lucru catre mai multe persoane. Asa ca, daca mai imi trece ceva prin cap, iti transmit:)
    Este cu singuranta o tema despre care vom mai discuta.

  4. Din experiența mea, practica contează mai mult. Sigur, teoria își are locul ei, dar sub forma de”pastile” din când în când. Cred că a transfera competențe specifice e una (ex: prj management) și a “crește pe cineva” e altceva. A creste inseamna a fi capabil sa foloseasca noile competente cand trebuie, cum trebuie și cât trebuie. Cum il cresti: ii dai responsabilitati din ce in ce mai mari și îi oferi asistență atunci când e necesar. Ca lider respectat și de încredere s-ar putea chiar să ai surpriza să vină el la tine atunci când e cazul.

    • Foarte valoroasa observatia, Daniel. Multumesc!
      Sunt de acord ca practica ar trebui sa ocupe procentul cel mai mare si iti impartasesc si ideile legat de diferenta intre transfer de cunostinte si “crestere”.

Leave a Reply to molly Cancel reply

Your email address will not be published.