Avem nevoie de momente

Pentru că suntem cu toții și serioși și jucăuși. Și practici și în viteză, dar și melancolici, visători și sentimentali. Pentru că suntem uneori răutăcioși și alteori sensibili. Pentru că suntem în multe feluri avem nevoie de tot felul de momente, care să ne hrănească fiecare atitudine.

  • MOMENTUL 1.

Moment cu muzică clasică. Vioară. La Universitate. Parte a campaniei Grolsch (berea oficială a artelor contemporane) mica scenă amenajată lângă fântână a fost o surpriză plăcută pentru cei ce treceau pe acolo. Am ascultat jumătate de oră de sunet cristalin, împrospătată fiind din când în când de picăturile fântânii ce îmi atingeau spatele, mânate de briza verii. În jur, oamenii se opreau, ascultau, plecau, veneau alții care ascultau și ei… Un om al străzii stătea pe un colț de bancă și ținea ritmul mișcându-și capul agale. Tineri, bătrâni…aplauze timide după fiecare piesă. Simțeam că trăiesc definiția boemului și că nu mă mai aflu în Bucureștiul nostru gri, plin de praf și zgomot ci într-o frumoasă capitală cosmopolită.

  • MOMENTUL 2.

Duminică a fost cald. Atât de cald încât aerul părea că tremură și deforma priveliștea așa cum o face căldura de deasupra unei flăcări. Și totuși în parc, la umbră, era bine. Doar să stai, să te joci cu mâna prin iarbă și să urmărești insistent cu privirea câte o gâză ce își face de lucru. Să nu faci nimic, într-o bulă de aer curat și liniște. Să fii tu și gândul. Și iarba. Și copacul de care te sprijini. Și să simți scoarța copacului pe spate și pământul rece sub picioarele goale. Și să stai.

Într-o lume ideală fiecare are câte un moment. În fiecare zi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *