Pentru că antreprenorii sunt oameni mai deștepți. Pentru că antreprenorii știu să învețe.
Am participat la traininguri dedicate atât unor manageri din corporații cât și unor antreprenori sau oameni cu funcții de conducere în IMM-uri. E surprinzător cât de diferită e dinamica la cele două tipuri de cursuri.
E adevărat, gigantele corporații sunt mai rigide și e mai greu să se adapteze schimbărilor spre deosebire de o firmă mică unde lucrurile se pot schimba mai ușor de azi pe mâine. Însă problema nu stă în abilitatea unei companii de a se adapta și de a implementa schimbări ci în abilitatea oamenilor de a învăța. Pentru că ei generează mai apoi schimbările.
Din păcate, am observat că majoritatea corporatiștilor preiau principalul dezavantaj al mediului din care provin: rigiditatea. Și de cele mai multe ori atitudinea nu este deloc constructivă. Orice teorie nouă o trec prin prisma lui “la noi nu se poate face asta” și au mari probleme în a transfera know-how de la un domeniu la altul. Bancherilor trebuie să le prezinți studii de caz și exemple din banking și tot așa. Însă dacă doar înveți ce face benchmark-ul din domeniul tău ce șanse ai să ajungi tu însuți un benchmark? Din acest motiv eu nu cred ca specializarea e neapărat un lucru bun. Pentru că tinzi foarte mult să uiți orice altceva și să intri într-o bulă rutinieră. Și în această bulă creativitatea, inovația, găsirea de soluții, motivația sunt la cote mici.
Dinamica la un curs cu antreprenori este mult mai animată. Au mintea mai deschisă, pun mai multe întrebări, găsesc corelații cu ceea ce fac deja. Ce-i drept, când muncești pe banii tăi și venitul nu e la fel de sigur ca într-o corporație și motivația e alta. Și oamenii ăstia chiar sunt prezenți în sala de curs și învață. Împărtășesc idei și pleacă cu planuri noi pe care să le aplice. Vin curioși și pleacă entuziasmați. Învață mai mult, mai bine și pun în practică. Știu să coreleze lucruri noi cu lucruri vechi și să extragă acele bucăți de informație utile pentru tipul lor de business. Antreprenorii au o inteligență practică mult mai dezvoltată.
Prin urmare, ar fi sănătos pentru companiile uriașe ca primul training de care se lovesc angajații lor să fie unul despre cum să învățăm și de ce o facem. Și ca un elev silitor, înainte de orice training, să știe să vină cu tema făcută: mintea deschisă și atitudinea constructivă. Și să li se dea să guste și altă informație decât cea aflată în directă legătură cu fișa postului. Pentru că pentru asta mergem la traininguri: să învățăm lucruri noi care să ne ajute să îmbunătățim lucrurile vechi. Nu să le învățăm tot pe aceleași sau să nu învățăm nimic pentru că nu seamănă cu ce știm deja sau la noi nu se poate aplica. Orice ar fi, se poate sigur, într-un fel sau altul și într-un anumit procent!:)
Leave a Reply