În bibliografia lucrării de licență am avut și titluri străine. De aici, împreună cu domnii profesori am pornit o discuție despre traducerile cărților din engleză în română.
Am căzut împreună de acord că, de cele mai multe ori, traducerile sunt foarte proaste. Nu pentru că cei care le-au tradus sunt proști ci pentru că, în general, cei care traduc cărțile sunt lingviști și nu sunt familiarizați cu limbajele din anumite domenii (cel puțin din cel economic/management/resurse umane). Managerii nu se apucă să traducă cărți de management, din păcate. Caut întotdeauna să citesc cartea în limba în care e scrisă (mă refer la engleză mai ales) pentru că așa sunt sigură că înțeleg mai bine și mai ușor ce citesc.
Am crezut că discrepanța de sens și limbajul forțat și stângaci se întâlnește doar în cazul cărților de specialitate. Zilele trecute m-am apucat de De veghe în lanul de secară. Povestea e interesantă, stilul e interesant, dar sunt câteva expresii care se vede că nu sunt la locul lor acolo, că nu au muchiile netede. Și parcă mă zgârie. Sunt sigură că engleza lui Salinger e muuult mai cursivă.
Eu recomand așadar să citiți pe cât posibil cărțile în limba lor (mai ales cele de specialitate):
- sunt șanse mai mari să înțelegeți punctul de vedere și nuanțele autorilor
- învățați cuvinte noi
- exersați limba
Leave a Reply