Practicing what I preach.

|

Pe vremuri acceptam oportunitățile în ordinea în care apăreau și făceam constant o mulțime de lucruri. S-a întâmplat ca la un moment dat să accept niște oportunități care…durează. Așa că de ceva timp, deși nu stau deloc degeaba, nu simt că mai fac deloc lucruri noi sau care chiar îmi aduc valoare. Fac multe din inerție, automat, cu iz de “le fac pentru că trebuie”. Așa că m-am apucat de curățenia de primăvară. Dar serioasă de data asta.

Poate pentru voi soiul ăsta de “reinventare” este un proces ușor, însă pentru cineva prea foarte orientat spre rezultate care simte că lucrurile trebuie duse neapărat până la capăt nu e. A se nota că nu puteam merge la un examen fără să citesc tot manualul chiar dacă ținteam să iau un 6-7 și că mi-e greu să nu termin o carte chiar dacă îmi dau seama că nu-mi place. Dar când vrei ceva, poți așa că destul cu asta. :D

Vreau să cresc frumos improvizația, să îmi tranform casa într-un loc creativ pe care să-l ador, să citesc despre autonomie și să învăț cât de multe pot din experiența de consultant. Să am timp să merg la balet, să explorez lucruri noi, să mă joc..uff, am chef de o mulțime de lucruri. Ce e în plus, dispare.

Și doar gândul că o să mă apuc de lucruri noi îmi gâdilă neuronii și mă umple de energie. Ar trebui să încercați din când în când, dacă nu ați făcut-o până acum!

Și că tot e momentul: Sărbători cu inspirație vă doresc, cu gânduri vesele despre ce vă așteaptă!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *