Despre obiective de învățare: taxonomia lui BLOOM

|

Wheel-Deal-w-words-jpg-m0zu63Pentru a eficientiza procesul de învățare este important să știi ce anume înveți. Trainingurile au (sau ar trebui să aibă) obiective de învățare; programa școlară la fel. Și mai cred că e important să ne setăm noi înșine obiective de învățare (pe termen mai lung sau pentru experiențe de învățare specifice prin care trecem – ex: o conferință, un training). E indicat ca ele să fie SMART, dar cum le formulăm să fie așa și să ne fie și de ajutor? Taxonomia lui Bloom ar putea fi o soluție.

 

Teoria.

O echipă condusă de Benjamin Bloom (1956) a realizat o categorisire care poate ajuta în formularea obiectivelor. (Pe profesori îi poate ajuta să construiască teste care să măsoare eficient progresul studenților, iar pe studenți îi poate ajuta în alegerea strategiilor de învățare atunci când știu care este obiectivul de învățare).

Echipa lui Bloom a identificat 3 domenii:

  • Cognitiv: aptitudini mentale (Cunoștințe)
  • Afectiv: “creștere” emoțională (Atitudini)
  • Psihomotor: abilități manuale, fizice (Abilități)

Probabil vă sunt cunoscute și sub forma: să știi, să poți, să vrei (pentru HRiști nivele folosite și în construcția fișelor de post).

Pentru fiecare domeniu sunt identificate competențe care marchează creștere pe nivelul respectiv. Cea mai cunoscută detaliere este pentru domeniul cognitiv. Bloom a identificat stadiile învățării, urmărind firul logic al gândirii. Astfel, înainte de orice trebuie să cunoști conceptul (să îl poți numi), apoi să îl înțelegi, să îl poți aplica, să poți analiza, să fii capabil să sintetizezi și în final să evaluezi.

Ulterior, în 2001, aceste competențe au fost revizuite de Lorin Anderson și David Krathwohl sub forma a 5 niveluri de învățare, formulate sub forma unor verbe (spre deosebire de Bloom care le formulase ca substantive).

  1. Remembering (a ține minte)– a recunoaște, a lista, a descrie, a identifica, a numi, a localiza, a găsi.
  2. Understanding (a înțelege)– a interpreta, a sumariza, a parafraza, a clasifica, a compara, a explica, a exemplifica
  3. Applying (a aplica) –  a implementa, a folosi, a executa
  4. Analysing (a analiza) – a compara, a organiza, a deconstrui, a atribui, a sublinia, a structura, a integra
  5. Evaluating (a evalua) – a verifica, a emite ipoteze, a critica, a experiementa, a judeca, a detecta, a testa, a monitoriza
  6. Creating (a crea)– a construi, a planifica, a produce, a inventa, a face

Cum aplici.

Verbele enumerate ar trebui să vă dea o idee despre ce competențe ar trebui să aibă cel ce învață pe măsură ce aprofundează. Sunt discuții despre faptul că cele 6 niveluri nu se pot aplica pe orice obiectiv de învățare însă sunt un bun punct de plecare. Astfel că, în setarea obiectivelor poți folosi verbele de mai sus, mai ales că te ajută în formularea de obiective parțiale

Exemplu:

  • până la sfârșitul anului: să pot numi elementele taxonomiei lui Bloom
  • până la începului lui martie: să pot explica unui coleg, fără a mă ajuta de materiale
  • până la sfârșitul lunii martie: să îmi analizez toate obiectivele de învățare folosind taxonomia
  • până în iunie: să realizez un training ținând cont de această clasificare.

Mergând și mai departe puteți identifica instrumente sau tehnologii care să vă ajute (pe voi sau elevii voștri) să treacă prin fiecare nivel. De exemplu, QUIZLET este o platformă care te ajută să creezi cartonașe pentru a memora mai ușor, MINDMEISTER te ajută să creezi mind maps pentru a înțelege corelațiile dintre diferite elemente etc.

Bonus.

Taxonomia e reactualizată constant în funcție de realitățile din domeniul educației și de nevoile de învățare. A apărut astfel, ca urmare a utilizării tehnologiei informației, Taxonomia Digitală a lui Bloom care se concentrează pe cum să folosești eficient tehnologia pentru a eficientiza procesul de învățare. (exemple de adăugiri: highlighting, bookmarking, subscribing, tagging etc.).

Resurse.

  • Bloom’s Taxonomy pe Wikipedia – sunt explicate pe scurt și clar toate categoriile
  • www.bloomstaxonomy.org – o listă cu articole ce oferă resurse mai aprofundate (de la definiția taxonomiei lui Bloom până la exemple de task-uri pe fiecare nivel sau exemple de întrebări prin care poți evalua stadiul pe fiecare nivel de învățare etc.)
  • Edorigami Wikispace – detalii despre taxonomia revizuită + multe documente ajutătoare (diagrame, exemple, explicații) – un fel de manual.
  • Techlearning.com – o listă detaliată a elementelor taxonomiei digitale.
  • Action verbs – o listă de verbe pe fiecare nivel de învățare, așa cum au fost ele formulate inițial

6 responses to “Despre obiective de învățare: taxonomia lui BLOOM”

  1. Anca Grădinaru Avatar

    Hihi. Treceam in revista notitele de la intalnirile noastre si am gasit undeva see you steluta "taxonomia lui Bloom". Am dat search si peste postarea cui crezi ca am dat? :D

    1. Corina Avatar

      Hehe, ce dragut!:D

  2. Maria Nicorici Avatar

    totul este util si important, mersi!

  3. […] Sub formă de video-uri scurte (6-10 minute) ale profesorului de curs lecțiile nu au fost la fel de interesante ca materialele puse la dispoziție. Deși gândite pe baza unor experiențe reale cu diverse proiecte educaționale (ceea ce era interesant) teoria în sine nu era cine știe ce complicată și ar fi fost ușor de digerat printr-o lectură. Cum spuneam însă, la fiecare lecție am primit materiale suplimentare care uneori duceau la descoperiri chiar interesante (exemple: 1, 2). […]

  4. dana Avatar
    dana

    Foarte clara si bine scrisa. Multumesc pentru bibliografie.

  5. Alexandra Avatar
    Alexandra

    Foarte util si bine documentat articolul! Multumesc

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *