Testează-ți forța echipei prin improvizație

Imaginează-ți că faci parte dintr-un grup de 5 persoane și împreună trebuie să construiți o poveste plecând de la un titlu dat. Așezați în linie, fiecare primește începutul de propoziție pe care trebuie să îl folosească: a fost o dată ca niciodată (…), în fiecare zi (…), până când într-o zi (…), din această cauză (…), de atunci încolo (…). Crezi că tu și echipa ta ați reuși să construiți o poveste cu sens și eventual și interesantă din doar 5 propoziții stârnite pe loc?

Am facilitat acest exercițiu de improvizație de zeci de ori, iar rezultatele sunt diferite de fiecare dată. Unele echipe se descurcă mai bine, altele mai puțin bine deși toate primesc aceleași reguli. Pentru ca povestea să iasă este important ca grupul să respecte patru reguli simple din improvizație. Ce este interesant este că cele patru reguli nu fac doar exercițiul de improvizație să funcționeze ci și echipa în sine, în afara workshop-ului. Sunt patru reguli pe care orice manager ar trebui să le aplice.

Acceptă!

În improvizație nu ai voie să negi sau să refuzi. Asta face ca poveștile și conversațiile să curgă, să devină interesante, creative, provocatoare și unice.  Regula este întruchiparea expresiei: „dacă fiecare dintre noi are câte o idee și facem schimb atunci fiecare dintre noi va avea câte două idei”. Nu degeaba brainstormingul este o metodă eficientă de a genera soluții! Pentru că, în prima etapă, aplică regula „nicio idee nu e proastă”.

Fiecare membru al echipei poate fi o sursă de inspirație și fiecare idee poate duce la generarea unei soluții dacă în loc de a o contrazice s-ar construi pe baza ei. Mai mult, cu o atitudine de acceptare întreaga atmosferă de lucru are de câștigat: se dezvoltă încrederea în sine și în ceilalți, inițiativa, feedback-ul constructiv.

Cum poți aplica regula? Provoacă-ți echipa ca, în timpul următoarei ședințe, să înlocuiască „nu” sau „da, dar” (care este tot o negație, de fapt) cu „da, și…”. Veți observa imediat cât de departe se poate ajunge.

Fii prezent!

După un workshop în care am lucrat pe această temă managerul unei echipe de IT mi-a spus că abia acum și-a dat seama de ce era neproductiv: ” în timpul ședințelor, în loc să îi ascult cu atenție pe colegii mei, mă gândeam la ce mai am de făcut în ziua respectivă. După ședință, în loc să mă ocup de ce mai aveam de făcut mă chinuiam să îmi amintesc ce s-a discutat sau dădeam o mulțime de mailuri pentru a cere lămuriri asupra statusurilor – răspunsuri pe care le-aș fi putut afla cu ușurință în timpul ședinței”.

Ni se întâmplă tuturor să începem să pregătim răspunsul înainte de a auzi toată întrebarea, să folosim timpul cât celălalt vorbește pentru a ne gândi la ce vom spune noi în continuare, să ne pierdem focusul. Asta ne afectează calitatea conversațiilor.

În improvizație abilitatea de a fi prezent (adică de a asculta cu adevărat și de a renunța la agendele personale) este esențială. Pentru ca exercițiul de care vă povesteam la început să funcționeze e nevoie să asculți cu atenție propozițiile celor dinaintea ta și să renunți la planul pe care poate ți l-ai făcut dinainte pentru că s-ar putea să nu se mai potrivească.

Ca să îți exersezi abilitatea de a fi prezent tratează fiecare activitate cu aceeași importanță: la ședință concentrează-te pe ce se întâmplă acolo, la masă doar mănâncă. Când porți o conversație folosește reformulări (știu că ai mai auzit asta, dar cât de des chiar le folosești?). Te vor forța să fii atent. Nu în ultimul rând, acordă-ți timp înainte de a oferi un răspuns, nu le folosi doar pe cele pe care le dai frecvent. Un ”lasă-mă să mă gândesc la asta” înainte de a răspunde poate scoate la iveală o cu totul altă perspectivă și, în plus, interlocutorul va aprecia efortul de a-i oferi un răspuns de calitate și astfel îi câștigi respectul.

Asumă-ți rolul!

Cu siguranță ai auzit în business despre teorii cu a purta diverse pălării sau ochelari sau în limbajul comun de “a te pune în papucii celuilalt”. Toate au la bază același concept: a privi lucrurile din mai multe perspective, din punctul de vedere al mai multor persoane. În improvizație jocul de rol și personificarea unui personaj sunt tehnici pe care le folosim frecvent și cu cât sunt luate mai în serios cu atât jocul e mai autentic și revelațiile mai mari.

În exercițiul cu povestea, uneori, un membru al echipei vorbește brusc despre un personaj care nu fusese introdus sau despre un efect al unei acțiuni ce nu s-a întâmplat. Furat de moment uită că audiența aude doar ceea ce îi spui sau că ceilalți colegi nu se gândesc la același lucru și că se refereau la altceva.

A-ți asuma un rol înseamnă a te gândi la ce ar spune acea persoană, cum s-ar poziționa în respectiva situație, ce ar face, ce informații ar avea. A ține cont de cât mai multe detalii despre celălalt. Construiește câte un cartonaș pentru fiecare stakeholder important pentru echipa ta. Notează toate așteptările și întrebările pe care le-ar pune și adresează-le în timpul ședințelor sau înainte de a da mai departe un raport. Poți construi cartonașele împreună cu întreaga echipă într-un brainstorming sau chiar într-un joc de rol: cu cât mai mult informații cu atât mai complet va fi profilul creat și cu atât mai util.

Ajută-i pe ceilalți să arate bine!

În improvizație nu există actori principali. Dacă oricare din grupul de 5 vorbește prea mult sau prea puțin, dacă se abate de la firul logic pentru a fi el interesant sau îl blochează pe următorul întreaga poveste are de suferit și deci performanța echipei în ansamblu va fi slabă. Se întâmplă asta în orice situație în care mai multe persoane trebuie să lucreze împreună.

Nu poți apăsa pe un buton pentru a-i face pe toți membrii echipei să gândească așa însă, poți fi un exemplu. Concentrează-te întotdeauna asupra celorlalți, recunoaște-le contribuțiile, asigură-te că au tot ce le trebuie pentru a-și face treaba. Ajută-i să strălucească și vei străluci și tu!

Pentru a crea o cultură în care oamenii să se ajute între ei evită să acorzi recompense pentru performanțe individuale sau să ierarhivezi membrii echipei. În schimb, premiază colaborările și felicită-i pe cei care oferă ajutorul altora, chiar dacă asta nu apare în fișa postului lor.

***

Improvizația poate părea o joacă însă este o joacă serioasă din care poți învăța lecții valoroase și care îți creează contexte în care poți exersa teorii doar citite. Eu continui să învăț cu fiecare workshop pe care îl susțin și de la fiecare participant în parte. Vă invit să experimentați și voi cu echipele pe care sunt convinsă că vă doriți să le creșteți frumos!

Articol publicat în versiunea prin a revistei AIDA (acum Manager Express), numărul din decembrie 2012-ianuarie 2013.