<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Organisational Development &#8211; Corina Anghel</title>
	<atom:link href="https://corinaanghel.ro/category/dezvoltareorganizationala/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://corinaanghel.ro</link>
	<description>HR professional and team coach</description>
	<lastBuildDate>Wed, 04 Mar 2015 23:08:12 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.3</generator>

<image>
	<url>https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2017/12/portret-150x150.png</url>
	<title>Organisational Development &#8211; Corina Anghel</title>
	<link>https://corinaanghel.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">20054781</site>	<item>
		<title>Responsibility in learning programs</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2015/03/04/responsibility-in-learning-programs/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Mar 2015 22:39:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Learning]]></category>
		<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[Training]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=5378</guid>

					<description><![CDATA[Who would you say is responsible for learning in an organisation? the HR department that has to assess the needs and builds development programs the trainer who delivers the program and should make sure he does it well and follows-up thoroughly the manager who must offer support and create the right environment the company in general [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Who would you say is responsible for learning in an organisation?</strong></p>
<ol>
<li>the HR department that has to assess the needs and builds development programs</li>
<li>the trainer who delivers the program and should make sure he does it well and follows-up thoroughly</li>
<li>the manager who must offer support and create the right environment</li>
<li>the company in general that must sustain a learning culture and that must offer opportunities to grow</li>
<li>the participant</li>
</ol>
<p>Probably all of the above.</p>
<p><strong>Who can influence <span style="text-decoration: underline;">the most</span> the outcomes of a learning experience?</strong></p>
<p>I’ll vote with <em>5. the participant</em>. Because no matter the training, the manager, the organisation if you don’t really want something you’ll find an excuse. If you really want it you’ll find a solution. And none of the above can have an impact without the participant &#8211; you cannot force “learning&#8221; into someone, you can only force “teaching&#8221; &#8211; and there’s an important difference there.</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2015/03/dilbert-5-17-12.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-5379" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2015/03/dilbert-5-17-12.jpg" alt="dilbert-5-17-12" width="791" height="243" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2015/03/dilbert-5-17-12.jpg 791w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2015/03/dilbert-5-17-12-300x92.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2015/03/dilbert-5-17-12-720x221.jpg 720w" sizes="(max-width: 791px) 100vw, 791px" /></a></p>
<p><strong>What are we (the<em> learning industry</em> in general) focusing the most on improving and whom are we attributing more responsibility to?</strong></p>
<p>The programs. Maybe this way we’ll engage the participants and we’ll determine them to want to learn, right?</p>
<p>But what if we would implement a program that teaches participants responsibility in learning. What if we would attribute learning programs KPIs not only to those who deliver the programs but also to those who receive them? How would that impact results?</p>
<p>I think it’s time we do that and that there is a way to do it. ;)</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">5378</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Replace politics schemes in organizations with trust</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2014/02/17/replace-politics-schemes-in-organizations-with-trust/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2014/02/17/replace-politics-schemes-in-organizations-with-trust/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 17 Feb 2014 13:59:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Improvisation]]></category>
		<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=5137</guid>

					<description><![CDATA[We like to believe it or not, nowadays, organizations are political structures. The bigger the organization, the more political skills you need in order to survive in it. Most leaders have in their soft skills kit the charisma of a politician and they might have been promoted in part because they were good at this game. &#8220;Politics&#8221; is older than [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>We like to believe it or not, nowadays, organizations are political structures. The bigger the organization, the more political skills you need in order to <em>survive </em>in it. Most leaders have in their <em>soft skills kit </em>the charisma of a politician and they might have been promoted in part because they were good at this game.</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/83825_strip.gif"><img decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-5138" alt="83825_strip" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/83825_strip.gif" width="640" height="199" /></a></p>
<p>&#8220;Politics&#8221; is older than the term that defines it. There is <a href="http://www.amazon.com/Grooming-Gossip-Evolution-Language-Dunbar/dp/0674363361" target="_blank"> this theory</a> that humans invented speech because they needed to gossip. We are still doing it these days but we tend to give it a bad image. Back then it wasn&#8217;t about how polite or not you are if you gossip; back then it was about surviving. You needed gossip to find out who are the persons who are helpful or who are those who fooled others in the past, who are the skilled or the lazy hunters/gatherers, who is the son/brother/relative of whom. Basically, <strong>you needed gossip to find out whom you can trust.</strong></p>
<p>I am now working with six people who train to become a professional improv group. After a couple of rehearsals I realized that the mantra they need is &#8220;take care of the others&#8221;. If every time you step on the stage with that in mind, as an improviser, everything else follows: you need <span style="text-decoration: underline;">to be present</span> to see what the others are doing, you need <span style="text-decoration: underline;">to listen</span> to them, you need to <span style="text-decoration: underline;">say yes</span> and accept their ideas so that they don&#8217;t look like they have bad ideas, you need <span style="text-decoration: underline;">to help them work that idea out</span>, to make it interesting and so on. So instead of making them remember all those &#8220;improv rules&#8221; I stress a lot about &#8220;make the others look good, take care of them&#8221;.  They&#8217;ll figure out how on the way.</p>
<p>Why is it hard to make &#8220;take care of the others&#8221; work? Because you need a lot of trust. <strong>You need to trust that if you will take care of the others, they will take care of you in return, so you are safe not to focus on making yourself look good &#8211; it&#8217;s surviving all over again, but in the contemporary society.</strong></p>
<p>To go full circle lets return to the organizations.<strong> In business</strong>, unless it&#8217;s a brainstorming, maybe it&#8217;s more complicated to say yes to any idea, to try to make any idea work. There might be some bad ideas that don&#8217;t deserve nor the investment nor the struggle. But if you focus on making people take care of each other, if you can make the team members trust each other, then even rejecting an idea can be turned into a constructive feedback and a lesson to be learned.</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/83826_strip_sunday.gif"><img decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-5139" alt="83826_strip_sunday" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/83826_strip_sunday.gif" width="640" height="287" /></a></p>
<p><strong>The result?</strong> People will focus more on actually helping the company thrive and not on political schemes (what should I say and what should I keep for myself, whom to say what, how to make my idea look better than the others, how to obtain a good peer review and so on).</p>
<p>Fighting politics is never easy and implementing such a change into an organization is a long-term process. Especially because <strong>&#8220;trust&#8221; is not something you can learn from someone, is something you must build.</strong></p>
<p>But in the context of the hot topic of employee engagement, I think we should start to think about such a process more serious. Politics can be toxic for a team. Plus, you never know when the next financial or other type of crisis will hit. You should be prepared with a strong team to surpass it&#8230;like an improv group which is prepared for anything they&#8217;re challenged to face on stage on every performance.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2014/02/17/replace-politics-schemes-in-organizations-with-trust/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">5137</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Iată ce soft skills sunt la căutare în 2014</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2014/02/04/ce-soft-skills-sunt-la-cautare-in-2014/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 04 Feb 2014 10:36:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Improvisation]]></category>
		<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=5114</guid>

					<description><![CDATA[Cei de la Hipo.ro au făcut un studiu despre cum va fi piața forței de muncă în 2014. La studiu au răspuns HR Consultants, Directori HR, CEOs, HR team Leaders, Project managers etc. din 234 de companii medii și mari, cu sediul atât în București cât și la nivel național, din mai toate domeniile de [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cei de la Hipo.ro au făcut un studiu despre cum va fi piața forței de muncă în 2014. La studiu au răspuns HR Consultants, Directori HR, CEOs, HR team Leaders, Project managers etc. din 234 de companii medii și mari, cu sediul atât în București cât și la nivel național, din mai toate domeniile de activitate.</p>
<p>Rezultatele vizează estimări de cum vor evolua angajările, departamentele în care va fi nevoie de personal și ce criterii se urmăresc la angajare (atât pe nivel de junior cât și pe nivel de senior).</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/soft-skills.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-5117" alt="soft skills" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/soft-skills.jpg" width="1037" height="541" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/soft-skills.jpg 1037w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/soft-skills-300x156.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/soft-skills-1024x534.jpg 1024w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/soft-skills-720x375.jpg 720w" sizes="auto, (max-width: 1037px) 100vw, 1037px" /></a></p>
<p>Ce mi-a atras atenția e slide-ul cu ce <em>soft skills</em> caută angajatorii cel mai mult: orientarea către rezultate, abilitățile de comunicare, flexibilitatea &amp; adaptabilitatea. Și nu e de mirare. Lucrurile se schimbă atât de repede în business încât e crucial să ai abilitatea de a învăța repede și de a împinge lucrurile înainte chiar și în condiții de incertitudine. Iar cel puțin cele trei competențe sunt despre asta.</p>
<p>Mi se pare că modul în care trebuie să se poarte o persoană într-o organizație zilele astea seamănă foarte mult cu un exercițiu de improvizație:</p>
<blockquote><p><strong>Cerința:</strong> trei persoane trebuie să construiască o poveste coerentă și interesantă spunând fiecare câte un singur cuvânt odată.<span style="color: #333399;"> Mihai</span>, <span style="color: #ff6600;">Ioana</span> și <span style="color: #339966;">Liviu</span> trebuie să spună &#8220;Povestea croitoresei&#8221;. Dacă fiecare cuvânt are culoarea persoanei care l-a rostit, povestea ar arăta cam așa: <span style="color: #333399;">A</span> <span style="color: #ff6600;">fost</span> <span style="color: #339966;">odată</span> <span style="color: #333399;">ca</span> <span style="color: #ff6600;">niciodată</span> <span style="color: #339966;">o</span> <span style="color: #333399;">croitoreasă</span>. <span style="color: #ff6600;">Aceasta</span> <span style="color: #339966;">avea</span> <span style="color: #333399;">40</span> <span style="color: #ff6600;">de</span> <span style="color: #339966;">culori</span> <span style="color: #333399;">de</span> <span style="color: #ff6600;">cearceafuri</span><span style="color: #339966;"> pe</span> <span style="color: #333399;">care</span> <span style="color: #ff6600;">le</span><span style="color: #339966;"> folosea</span> <span style="color: #333399;">să</span> <span style="color: #ff6600;">facă</span> <span style="color: #339966;">rochii</span> <span style="color: #333399;">de</span> <span style="color: #ff6600;">prințese&#8230;</span></p></blockquote>
<p>Nu e un exercițiu ușor și vă invit să îl exersați cu 2 colegi sau prieteni. Exercițiul provoacă și exersează toate acele soft skills care apar sus în grafic. Puteți vedea de ce?</p>
<p>Nu cred că e un moment mai bun de a pune și în România improvizația pe lista metodelor de dezvoltare:</p>
<ul>
<li><strong>te învață să urmărești un obiectiv clar</strong>, chiar dacă nu știi cum vei ajunge la el. Toată lumea știe că trebuie să iasă o poveste coerentă. Mai mult te învață să îți setezi acele obiective. <strong>Exercițiile de improv îți antrenează abilitatea de a &#8220;pune punctul pe i&#8221;, de a fi concret, clar și specific (SMART)</strong>  pentru că dacă ești vag scena sau povestea nu e interesantă, nu iese. <em>(A fost odată ca niciodată o croitoreasă. Aceasta avea multe lucruri pe care le folosea în meseria ei. &#8211; parcă nu are aceeași forță, nu pare să ducă nicăieri). </em></li>
<li>apoi la improvizație lucrezi întotdeauna cu alții și înveți să fii prezent, să îi asculți, să fii deschis la ce au de spus, să nu îi negi și să știi să te exprimi la rândul tău pentru ca ceilalți să te înțeleagă. Nu e nevoie să punem pe slide teorii despre comunicare pentru că <strong>abilitățile de a comunica eficient sunt antrenate natural. </strong></li>
<li>nu în ultimul rând e important să nu îți creezi povestea ta la început pentru că trebuie să integrezi tot ce s-a întâmplat până atunci; e important <strong>să fii suficient de flexibil cât să renunți la scenariul tău și să accepți ideile celorlalți (schimbările) și suficient de adaptabil cât să poți construi în noile condiții pentru a ajunge la obiectiv</strong>.</li>
</ul>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/concluzii-softskills.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-5115" alt="concluzii softskills" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/concluzii-softskills.png" width="989" height="102" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/concluzii-softskills.png 989w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/concluzii-softskills-300x30.png 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2014/02/concluzii-softskills-720x74.png 720w" sizes="auto, (max-width: 989px) 100vw, 989px" /></a></p>
<p>Dacă ești în căutarea unui job și vrei să-i dai pe spate pe angajatori, să fii mai pregătit să răspunzi provocărilor organizaționale, te așteptăm să îți antrenezi aceste <em>soft skills</em> la workshop-ul de improvizație care începe pe 18 februarie. Detalii <a href="http://improvizatie.ro/workshop-nou-din-18-februarie" target="_blank">aici</a>.</p>
<p>Iar dacă vrei ca angajații tăi să-și exerseze aceste abilități, scrie-mi la <a href="mailto:corina@improvizatie.ro">corina@improvizatie.ro</a>. Aș fi încântată să setăm o întâlnire și să povestim mai în detaliu despre cum un program de dezvoltare bazat pe workshop-uri de improvizație îți poate ajuta organizația să performeze din ce in ce mai bine, indiferent de context.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">5114</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Analiza a ce vor, ce au nevoie și ce trebuie să învețe angajații</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/11/05/analiza-a-ce-vor-ce-au-nevoie-si-ce-trebuie-sa-invete-angajatii/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2013/11/05/analiza-a-ce-vor-ce-au-nevoie-si-ce-trebuie-sa-invete-angajatii/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 05 Nov 2013 13:55:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare organizationala]]></category>
		<category><![CDATA[gap analysis]]></category>
		<category><![CDATA[learning and development]]></category>
		<category><![CDATA[resurse umane]]></category>
		<category><![CDATA[training]]></category>
		<category><![CDATA[training desire analysis]]></category>
		<category><![CDATA[training needs analysis]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4964</guid>

					<description><![CDATA[Cineva se întreba pe un grup de LinkedIn care ar fi &#8220;diferența&#8221; între Training Needs Analysis și Training Desire Analysis. Conversația s-a transformat într-o discuție interesantă în care au fost abordate trei concepte. Le trec și aici poate reușim să deschidem o conversație la fel de interesantă pe baza lor sau poate vă inspiră să [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cineva se întreba pe un grup de LinkedIn care ar fi &#8220;diferența&#8221; între Training Needs Analysis și Training Desire Analysis. Conversația s-a transformat într-o discuție interesantă în care au fost abordate trei concepte. Le trec și aici poate reușim să deschidem o conversație la fel de interesantă pe baza lor sau poate vă inspiră să deschideți conversația la voi în organizații.</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/11/Training-needs-analysis.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-4967" alt="Training-needs-analysis" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/11/Training-needs-analysis.png" width="292" height="173" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/11/Training-needs-analysis.png 924w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/11/Training-needs-analysis-300x178.png 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/11/Training-needs-analysis-720x427.png 720w" sizes="auto, (max-width: 292px) 100vw, 292px" /></a><span style="color: #ff0000;"><strong>Training Needs</strong></span><span style="color: #ff0000;"><strong> Analysis</strong></span> &#8211; este cel mai popular dintre cele trei concepte și un astfel de <em>survey</em> se găsește sub o formă mai simplă sau mai complexă în toate organizațiile mari și chiar și în unele mai mici. Este practic procesul de identificare a decalajelor între competențele actuale ale angajaților și ce au ei nevoie să știe/poată/facă în plus pentru a-și atinge obiectivele.</p>
<p><strong><span style="color: #ff0000;">T</span><span style="color: #ff0000;">raining Desire Analysis</span></strong> &#8211; e ce își doresc oamenii să învețe. Avantajele unei astfel de analize este că îl implică mai mult pe angajat &#8211; dacă a spus că vrea să învețe <em>abc</em>, va fi mult mai motivat să o și facă când e trimis la un training de <em>abc</em>. Provocarea este că oamenii nu știu întotdeauna ce au nevoie să învețe, ce vor oamenii să învețe (de exemplu ceva ce l-ar ajuta să avanseze în carieră sau ceva ce l-ar ajuta și în plan personal) nu este tot timpul ce are nevoie compania ca ei să învețe și de multe ori angajații nici <a href="https://corinaanghel.ro/2013/10/22/vorbiti-aceeasi-limba-cu-colegii-de-organizatie/" target="_blank">nu știu să identifice care sunt dorințele lor apropo de dezvoltare</a>.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>The Gap Analysis</strong></span> &#8211; este ceva mai complexă și este o analiză a diferenței între performanța actuală a unei organizații și potențialul său. Gap Analysis poate oferi o perspectivă asupra întregii organizații, adică și în termeni de alocare a resurselor, tehnologie, nu doar în ce privește competențele angajaților. Acest tip de analiză se poate face comparând compania cu <em>benchmark</em>-urile industriei (sau chiar din alte industrii pe diferite secțiuni) sau pur și simplu analizând așteptările de business. Cred ca nevoile de training sunt doar o parte din Gap Analysis, dacă ar fi să punctez o relație între cele două analize. Pe scurt, Gap Analysis își propune să răspundă la întrebarea: care e potențialul maxim la care putem ajunge și ce avem nevoie să facem pentru a-l atinge?</p>
<p>Am avut <a href="http://improvizatie.ro" target="_blank">workshop-uri de improvizație</a> construite și pe bază de <em>needs assessment</em> și pe bază de <em>desires assessment</em>. Avantajul improvizației este că deși poți seta niște obiective clare de învățare oamenii pot pleca ușor cu niște <em>insights</em> personale. Cu cât trainingul este mai tehnic și mai specific cu atât provocarea însă e mai mare să suprapui cele două concepte. Există această lege nescrisă care se știe &#8211; aceea că oamenii apreciază trainingurile care îi ajută și în viață, în general, nu doar la locul de muncă. Asta ține de felul în care e construită întreaga experiență. Modul cum ajungi însă să îi trimiți la acele traininguri contează mult în deschiderea cu care o primesc și de aceea cred că o discuție în jurul celor trei concepte poate fi valoroasă.</p>
<p>Vă las cu o perspectivă interesantă despre <a href="http://ianbrownlee.wordpress.com/2013/01/30/what-are-needs-wants-and-lacks/#!" target="_blank"><em>needs</em>, <em>wants</em> și <em>lacks</em></a> și cu întrebarea: <strong>cum facem să le aliniem și să obținem cât mai mult din planurile de dezvoltare?</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2013/11/05/analiza-a-ce-vor-ce-au-nevoie-si-ce-trebuie-sa-invete-angajatii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4964</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Vorbiți aceeași limbă cu colegii de organizație?</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/10/22/vorbiti-aceeasi-limba-cu-colegii-de-organizatie/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2013/10/22/vorbiti-aceeasi-limba-cu-colegii-de-organizatie/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Oct 2013 08:07:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[limbaj]]></category>
		<category><![CDATA[organizatie]]></category>
		<category><![CDATA[resurse umane]]></category>
		<category><![CDATA[training]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4955</guid>

					<description><![CDATA[Citeam despre cum limbajul influențează felul în care gândim. Lera Boroditsky a studiat și a descoperit că în pormpuraaw, o comunitate aborigenă, dacă întrebi chiar și un copil de 5 ani unde e nordul îți va răspunde fără tăgadă, spre deosebire de studenți de la Stanford și alte universități la fel de prestigioase care arată fiecare în [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/10/dialog-speach-bubbles-clouds-1023x1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-4956" alt="dialog-speach-bubbles-clouds-1023x1" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/10/dialog-speach-bubbles-clouds-1023x1.jpg" width="237" height="237" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/10/dialog-speach-bubbles-clouds-1023x1.jpg 1023w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/10/dialog-speach-bubbles-clouds-1023x1-150x150.jpg 150w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/10/dialog-speach-bubbles-clouds-1023x1-300x300.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/10/dialog-speach-bubbles-clouds-1023x1-720x720.jpg 720w" sizes="auto, (max-width: 237px) 100vw, 237px" /></a><a href="http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=how-language-shapes-thought" target="_blank">Citeam</a> despre cum limbajul influențează felul în care gândim. Lera Boroditsky a studiat și a descoperit că în pormpuraaw, o comunitate aborigenă, dacă întrebi chiar și un copil de 5 ani unde e nordul îți va răspunde fără tăgadă, spre deosebire de studenți de la Stanford și alte universități la fel de prestigioase care arată fiecare în altă direcție. Asta pentru ca în acea comunitate locuitorii nu folosesc stânga, dreapta sau în față ci punctele cardinale. Prin urmare, la ei sarea s-ar putea afla la nord-est de farfurie așa că pentru a putea comunica trebuie tot timpul să fii orientat în spațiu.</p>
<p>Pentru că tocmai s-a lansat în <a href="http://universitateaalternativa.ro/" target="_blank">Universitatea Alternativă</a> programul de autonomie în învățare de anul ăsta &#8211; programul ce își propune să îi învețe pe studenți cum să învețe, mi-am dat seama că uneori sunt într-un soi de &#8220;bulă&#8221; care e puțin ruptă de realitate, prin prisma limbii care se vorbește înăuntru. E o comunitate cu un dialect specific. La fel cum uneori sunt și departamentele de resurse umane.</p>
<p>Mă întâlnesc cu oameni ce lucrează în companii mari, unii dintre ei manageri, buni profesioniști, oameni care vor să își facă treaba bine și să își crească frumos copiii  și începem să discutăm despre învățare. Mă trezesc uneori într-o conversație blocată de parcă n-am vorbi aceeași limbă, deși niciunul nu suntem mai puțin inteligent ca celălalt.</p>
<p>Înțeleg nevoia lor de a primi soluții pragmatice și de a-și eficientiza timpul așa că mă străduiesc să construiesc experiențe de învățare de acest gen. Pentru a o face am nevoie ca acestea să fie personalizate și pentru asta e nevoie de informații de la ei, informații de genul: ce nevoi de dezvoltare are el/echipa sa, ce ar avea nevoie să știe pentru a face lucrurile mai bine, ce ar trebui să exerseze suplimentar pentru a se vedea îmbunătățiri, ce obiceiuri bune/mai puțin bune au. Dar oamenii nu pot răspunde, nu pot exprima în cuvinte ce știu pentru că nu sunt obișnuiți cu limbajul respectiv, cu termenii respectivi care par nerealiști și pompoși. Pur și simplu nu gândesc așa.</p>
<p>Prin urmare, prima provocare a trainerului/facilitatorului/omului de resurse umane e să își dea seama ce au oamenii nevoie să învețe înainte de a căuta soluții eficiente pentru a-i învăța. A doua provocare este să le traducă nevoia de învățare pentru a-i ajuta să o numească și să o conștientizeze, să se convingă că de asta au nevoie &#8211; pentru că învățarea cu forța nu prea merge.</p>
<p>Mulți oameni dau ochii peste cap cand aud că cei de la HR îi mai trimit la încă un training care &#8220;nu le va folosi la nim<a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/10/images.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignright size-full wp-image-4957" alt="images" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/10/images.jpg" width="194" height="156" /></a>ic&#8221;. Oamenii de HR se plâng că nu reușesc să îi motiveze suficient pe oamenii care &#8220;cred că le știu deja pe toate&#8221; sau nu văd importanța procesului de învățare. Fiecare are puțină dreptate. S-ar putea totuși ca acest conflict mocnit să pornească din cauza unei diferențe de limbaj nu a unei rea-voințe a vreuneia dintre părți. Ce ziceți?</p>
<p>Întrebarea de un milion de euro este: cum aliniem limbajul în organizație? Cum facem ca departamentele să nu aibă fiecare propriul dialect?</p>
<p><em>(tot printr-un training?)</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2013/10/22/vorbiti-aceeasi-limba-cu-colegii-de-organizatie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4955</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Despre lideri, 2 cărți și grijă la ce mai citim!</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/09/24/despre-lideri-2-carti-si-grija-la-ce-mai-citim/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Sep 2013 09:41:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[corina anghel]]></category>
		<category><![CDATA[leadership]]></category>
		<category><![CDATA[multipliers]]></category>
		<category><![CDATA[seth godin]]></category>
		<category><![CDATA[tribes]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4927</guid>

					<description><![CDATA[Leadershipul este un concept despre care se scrie enorm. Nu este zi în care să nu apară un articol despre cum să fii un lider mai bun, despre ce fac liderii de succes, despre diferențele între companii în funcție de liderii lor. Săptămâna trecută, de exemplu, am dat în vreo 2 locuri de articolul acesta [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Leadershipul este un concept despre care se scrie enorm. Nu este zi în care să nu apară un articol despre cum să fii un lider mai bun, despre ce fac liderii de succes, despre diferențele între companii în funcție de liderii lor. Săptămâna trecută, de exemplu, am dat în vreo 2 locuri de articolul acesta (<a href="http://blogs.hbr.org/2013/09/nice-or-tough-what-engages-emp/" target="_blank">Nice or Tough: Which Approach Engages Employees Most?</a>) care, în esență, nu spune nimic. Cum e mai bine? Să fii dur sau să fii blând? Răspunsul: undeva la mijloc.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft" style="width: 166px;" alt="" src="http://www.summary.com/_resources/_global/media/resized/00012/ihwx.65a87c70-fb1a-4b6f-afcc-788eb5647ad1.200.175.jpg" width="175" height="193" />Cred că tipul care spune <a href="http://www.hrexaminer.com/social-media-is-paralyzing-hr/" target="_blank">aici</a> că despre HR scriu oameni care de fapt nu fac HR, oamenii de HR fiind ocupați să își facă treaba e valabil și pentru lideri (merci <a href="http://www.cristiariton.ro/">Cristi</a> pentru link). Dacă pui cap la cap tot ce citești afli niște generalități care nu te prea ajută în situațiile specifice din realitate. La fel ca și proverbele și zicerile noastre pe care le tot cităm în funcție de ce ne convine. De exemplu: cine se-aseamănă se-adună vs. opusele se atrag.</p>
<p>Am citit <a href="http://www.amazon.com/Multipliers-Best-Leaders-Everyone-Smarter/dp/0061964395/ref=sr_1_1?s=books&amp;ie=UTF8&amp;qid=1380013716&amp;sr=1-1&amp;keywords=multipliers" target="_blank">Multipliers</a>, o carte scrisă de Liz Wiseman și Greg Mckeown ca rezultat al unei cercetări în care au fost implicați 144 lideri și care îi așează pe aceștia pe un interval al cărui capete sunt reprezentate de DIMINISHERS și MULTIPLIERS.</p>
<blockquote><p><strong>DIMINISHER</strong> – a person who led an organization or management team that operated in silos, found it hard to get things done, and despite having smart people, seemed not be able to do what it needed to do to reach its goals.</p>
<p><strong>MULTIPLIER</strong> – a person who led an organization or management team that was able to understand and solve problems rapidly, achieve its goals, and adapt and increase its capacity over time.</p></blockquote>
<p>Autorii spun că deși și Diminishers obțin rezultate, Multipliers obțin rezultate ceva mai bune (scot 120% de la oameni).</p>
<p>În tabelul de mai jos sunt, pe scurt, disciplinele celor două capete de interval cu mențiunea că  puțini lideri sunt tot timpul doar într-un anume fel și că doar au momente când sunt mai degrabă Diminishers decât Multipliers.</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/09/tabel.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-4942" style="width: 540px;" alt="tabel" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/09/tabel.jpg" width="519" height="250" /></a></p>
<p style="text-align: left;">Probabil cartea lor nu ar convinge prea mulți Diminishers “extremi” să se schimbe pentru simplul fapt că nu s-ar recunoaște în acele descrieri sau ar refuza să înțeleagă ce greșesc (efectul de <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Confirmation_bias">confirmation bias</a> ne face să căutăm mai mult informații care ne confirmă lucrurile pe care le știm sau le facem deja). E o carte din care îți poți extrage însă câteva tips &amp; tricks pentru diverse comportamente pe care vrei să le schimbi: să provoci asumpții, să pui întrebări care să ajute în loc să dai direct soluția, să știi când să lași loc altora și cum să o faci, cum să creezi echipa perfectă pentru debate înainte de a lua o decizie etc.<img loading="lazy" decoding="async" class="alignright" style="width: 129px;" alt="" src="http://www.motherwifeme.com/wp-content/uploads/2012/06/tribes.jpg" width="48" height="170" /></p>
<p>Tot de curând am citit și <a href="http://www.amazon.com/dp/1591842336" target="_blank">Tribes a lui Seth Godin</a> și ce am luat de acolo e că e important să creăm comunități nu doar simple grupuri de oameni. Comunitățile au un obiectiv comun, au o inteligență proprie, sunt mai loiale și aș adăuga eu: membrii unui trib sunt  “mai fanatici față de un brand/companie” deci e dezirabil ca angajații unei companii să fie așa: sunt mai implicați, retenția scade, depun mai mult efort, colaborează mai bine etc.</p>
<p>Cred că ce au în comun liderii  “buni” e faptul că sunt atenți la oamenii lor și nu încearcă să demonstreze constant că sunt mai deștepți decât ei și știu să asculte!</p>
<p>Apropo, se pare că e pe punctul de a se naște un nou trend în management: <a href="http://blogs.hbr.org/2013/09/the-rise-of-compassionate-management-finally/?utm_source=feedburner&amp;utm_medium=feed&amp;utm_campaign=Feed%3A+harvardbusiness%2Fweekly-hotlist+%28HBR+Blog+Network+Newsletter+Feed+-+Weekly+Hotlist%29&amp;cm_ite=WeeklyHotlist-092313+%281%29&amp;cm_lm=sp%3Acorinna.anghel%40gmail.com&amp;cm_ven=Spop-Email" target="_blank">compassionate management</a>. <em>– de urmărit.</em></p>
<p>Ce mi-am propus prin articol ăsta este să vă fac atenți la ce citiți. Nu credeți tot ce scrie, nu luați de bune toate generalizările scrise sub formă de bullet list. Calibrați la realitatea și contextul în care vă aflați și la fel ca în industria de <em>hautte couture</em>, inspirați-vă din ce vedeți pe podium, dar modificați fără teamă până când vi se potrivește la fix.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4927</post-id>	</item>
		<item>
		<title>To Sell is Human, by Daniel Pink</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/08/30/to-sell-is-human-by-daniel-pink/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 30 Aug 2013 14:36:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Improvisation]]></category>
		<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[Resources]]></category>
		<category><![CDATA[improvizatie]]></category>
		<category><![CDATA[pink]]></category>
		<category><![CDATA[recenzie]]></category>
		<category><![CDATA[to sell is human]]></category>
		<category><![CDATA[vanzari]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4904</guid>

					<description><![CDATA[E interesant cum uneori planetele se aliniază într-o coerență ce plănuită nu ieșea atât de bine. S-a întâmplat ca perioada asta să mă prindă la mijlocul unui curs pe Coursera de Psihologie socială și să lucrez pentru dezvoltarea unei academii de vânzări pentru o companie. Și tocmai acum am dat și peste proaspăt apăruta carte [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft" alt="" src="http://spinsucks.com/wp-content/uploads/2013/03/To-Sell-is-Human-300x225.jpg" width="300" height="225" />E interesant cum uneori planetele se aliniază într-o coerență ce plănuită nu ieșea atât de bine. S-a întâmplat ca perioada asta să mă prindă la mijlocul unui curs pe Coursera de Psihologie socială și să lucrez pentru dezvoltarea unei academii de vânzări pentru o companie. Și tocmai acum am dat și peste proaspăt apăruta carte a lui D.Pink care este despre vânzări și integrează o mulțime de cercetări din psihologia socială. HA!</em></p>
<p><strong>DE CE SĂ</strong></p>
<p>Domeniul vânzărilor este unul fascinant pentru unii, urâcios pentru alții însă, cum spune și Pink, „<em>we like it or not we are all in sales</em>”, că trebuie să vindem un produs, un serviciu, o idee sau pe noi înșine. Astea nu sunt noutăți însă modul în care o facem s-a schimbat radical, in mare parte datorită internetului și accesului la informație. Dacă înainte vânzătorul putea să te păcălească mai ușor astăzi, înainte să cumperi orice: compari prețuri și calitatea din mai multe părți, citești review-uri, întrebi prieteni pe FB sau necunoscuți pe forumuri și iei o decizie în cunoștință de cauză. Prin urmare, nu mai e atât de multă nevoie de vânzătorul clasic care îți prezintă oferta și încearcă să te convingă că nu vei găsi una mai bună în altă parte.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter" alt="" src="http://www.underwhelmedcomic.com/comics/2009-03-06-salescall_097.jpg" width="613" height="247" /></p>
<p><strong>CUM SĂ</strong></p>
<p>Pink propune trei principii (să le spunem) după care ar trebui să se ghideze oricine vrea să „miște resurse” în interesul său (adică să vândă).</p>
<ol>
<li><strong>Attunement</strong> &#8211; adică să ai abilitatea de a te adapta la contextul și la situația în care ești, să îți reglezi stilul și strategia ușor, să fii suficient de flexibil cât să devii cameleonic. Poți face asta dacă ești mai serviabil, îți antrenezi empatia și mai ales simpatia și îl copiezi pe celălalt (conceptul de mirroring).</li>
<li><strong>Buoyancy</strong> &#8211; adică să te menții optimist chiar dacă treci prin greu, primești respingeri și nu ies lucrurile. Să rămâi pozitiv și concentrat. Un concept care mi-a plăcut aici este să înlocuiești gândurile de tipul „voi reuși!” cu formulări interogative („voi reuși?”). Pentru că astfel creierul începe să caute răspunsuri, să se pregătească mai bine, iar studiile au arătat că rata de succes crește.</li>
<li><strong>Clarity</strong> &#8211; adică să faci trecerea de la <em>problem solving</em> la<em> problem finding</em>, să ajuți clientul să își dea seama ce problemă are pentru că dacă știe deja și-o poate rezolva singur (mă refer din nou la faptul că are acces la informații). Și să înveți să setezi cadre, să pui lucrurile în contextul potrivit.</li>
</ol>
<p><strong>CE SĂ</strong></p>
<p>Ce să faci pe lângă a respecta acele principii și ce să înveți?</p>
<ul>
<li><strong>să ții un pitch</strong> (și sunt de mai multe feluri&#8230;de la pitch-uri de un cuvânt la pitchuri de 140 de caractere pe twitter sau pitchuri cu rimă)</li>
<li><span style="color: #ff0000;"><strong>să <a href="http://www.improvizatie.ro" target="_blank">improvizezi</a></strong></span>. Puteți citi un întreg capitol despre cum prin improvizație înveți să asculți, să spui da, și să îl ajuți pe celălalt să arate bine &#8211; lucruri despre care am mai scris și veți mai citi aici.</li>
<li><strong>să servești.</strong> Fă ca ceea ce vinzi să devină personal, găsește-i un scop măreț și fă tot ce poți pentru a te face util, fă mai mult decât se așteaptă clientul tău. (apropo aici și de principiul reciprocității al lui Cialdini).</li>
</ul>
<p style="text-align: center;"><strong>***</strong></p>
<p style="text-align: left;">Am avut tendința să scriu că nu e cine știe ce cartea pentru că nu vine cu prea multe noutăți, dar adevărul e că Pink a luat multe informații și cercetări noi, din mai multe locuri și domenii, și le-a așezat într-o formulă coerentă ceea ce aduce valoare (și nu cred că mulți ați citit despre learned helplesness, blemishing effect sau altele asemenea până acum pentru că nu e ceva de care să ne lovim zilnic în conversațiile curente offline sau online). Așa că, indiferent că pe cartea ta de vizită scrie <em>sales</em> sau faci vânzări informale ți-o recomand! Desigur, mai ales capitolul despre cum vă ajută improvizația! :)</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4904</post-id>	</item>
		<item>
		<title>„Who moved my cheese?” sau „cât de important e să te poți schimba rapid”</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/07/16/who-moved-my-cheese-sau-cat-de-important-e-sa-te-poti-schimba-rapid/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Jul 2013 22:09:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Improvisation]]></category>
		<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[Self management]]></category>
		<category><![CDATA[improvizatie]]></category>
		<category><![CDATA[schimbare]]></category>
		<category><![CDATA[spencer johnson]]></category>
		<category><![CDATA[who moved my cheese]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4876</guid>

					<description><![CDATA[Acum ceva timp am început un proiect cu Adobe, un workshop de improvizație care să îi ajute pe manageri să gestioneze mai bine schimbarea. Programul se numește &#8220;Dealing with Change&#8221; și din discuții cu participanții am aflat că ei se așteptau la altceva. Se așteptau la un curs despre managementul schimbării. Sunt multe cursuri pe [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/07/cheese.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-4878" alt="cheese" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/07/cheese.png" width="234" height="206" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/07/cheese.png 649w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/07/cheese-300x263.png 300w" sizes="auto, (max-width: 234px) 100vw, 234px" /></a>Acum ceva timp am început un proiect cu Adobe, un workshop de improvizație care să îi ajute pe manageri să gestioneze mai bine schimbarea. Programul se numește &#8220;Dealing with Change&#8221; și din discuții cu participanții am aflat că ei se așteptau la altceva. Se așteptau la un curs despre managementul schimbării.</p>
<p>Sunt multe cursuri pe tema asta; cunosc doar câteva și tot mi se par destule. Cursuri despre cum să comunici schimbarea, cum să o gestionezi ca pe un proiect, cum să introduci schimbările treptat pentru a fi mai ușor de acceptat. Dar tocmai despre asta este vorba: acceptare.</p>
<p>Dacă sunt gândite bine, cursurile astea sunt eficiente și de folos. Însă înainte ca oamenii să aibă nevoie să știe cum să gestioneze schimbarea, logistic vorbind, au nevoie să înțeleagă că au nevoie să se adapteze, să se schimbe, să părăsească status quo-ul.</p>
<p>Sună ușor, dar nu este. Zi de zi existăm prin multele obiceiuri pe care ni le-am construit și este greu să renunțăm la ele. Și mă refer la obiceiuri în cel mai larg sens al cuvântului posibil: ne este greu să renunțăm la o slujbă care nu ne satisface, rămânem prinși în relații care nu mai funcționază sau în compartamente care ne fac rău&#8230;și dacă vă uitați la voi, sau la cei din jur, sigur găsiți și exemple mai simple: ne e greu să renunțăm la un anumit tip de telefon, sistem de operare, browser&#8230;și dacă tot am ajuns pe net e de menționat că mulți ne simțim cumva frustrați și când Facebook mai schimbă ceva la interfață (recunoaște, ți s-a întâmplat?). Toate astea sunt semne de rezistență la schimbare, mai puternică sau mai slabă.</p>
<p>Am dat de curând din nou de cartea lui Spencer Johnson, „Who moved my cheese?”. Mi-a plăcut pentru că vorbește despre atitudini față de schimbare. Nu doar despre ce facem ca să ne adaptăm ci și despre atitudinea cu care o acceptăm în viața noastră. Și la fel ca și improvizația ea nu este o opțiune, este un fapt real și inevitabil. Faptul că nu avem un scenariu ne forțează să improvizăm și din același motiv e nevoie să învățăm să fim deschiși, să avem abilitatea să lăsăm vechi obiceiuri și curiozitatea de a construi altele noi. Constant. Mai ales în perioada asta când lucrurile se schimbă, uneori dramatic, cât ai zice &#8220;cine mi-a mutat brânza?&#8221;.</p>
<p>Cu managerii din Adobe am lucrat exact la asta: abilitatea de a renunța din ce în ce mai ușor la scenariile vechi pentru a le putea accepta pe cele noi, atitudinea proactivă de a anticipa și genera schimbări pentru a nu fi prinși nepregătiți. Și ne-am dat seama împreună că teoria sună mai ușor decât practica chiar dacă, conștient, ne asumăm să ne schimbăm: atunci când e nevoie să punem în practică, copleșiți de o mulțime de factori, uităm teoria asumată puțin înainte. Așa că e nevoie de exercițiu.</p>
<p>Voi în ce personaj din filmuleț vă regăsiți cel mai frecvent?</p>
<p><iframe loading="lazy" src="http://player.vimeo.com/video/47429552" height="281" width="500" allowfullscreen="" frameborder="0"></iframe></p>
<p><a href="http://vimeo.com/47429552">Who Moved My Cheese? &#8211; The Movie</a> from <a href="http://vimeo.com/lenlin">Len Lin</a> on <a href="https://vimeo.com">Vimeo</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4876</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Valorile angajaților români</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/05/17/valorile-angajatilor-romani/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 May 2013 07:58:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[dorin bodea]]></category>
		<category><![CDATA[improvizatie]]></category>
		<category><![CDATA[managementul valorilor]]></category>
		<category><![CDATA[result]]></category>
		<category><![CDATA[valorile angajatilor romani]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4487</guid>

					<description><![CDATA[Marți am participat la un eveniment unde s-au prezentat rezultatele unui studiu despre valorile angajaților români. Respondenții, 1481 la număr, au fost persoane cu vârste cuprinse între 20-50 de ani, din mediul urban, cu studii superioare. Dintre ei, peste 50%, erau persoane cu vârste sub 30 de ani &#8211; young professionals. Dintre categoriile de valori: [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/values-at-work.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-thumbnail wp-image-4489" alt="values at work" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/values-at-work-150x150.jpg" width="150" height="150" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/values-at-work-150x150.jpg 150w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/values-at-work-300x298.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/values-at-work.jpg 867w" sizes="auto, (max-width: 150px) 100vw, 150px" /></a>Marți am participat la un eveniment unde s-au prezentat rezultatele unui studiu despre valorile angajaților români. Respondenții, 1481 la număr, au fost persoane cu vârste cuprinse între 20-50 de ani, din mediul urban, cu studii superioare. Dintre ei, peste 50%, erau persoane cu vârste sub 30 de ani &#8211; <em>young professionals</em>.</p>
<p>Dintre categoriile de valori: realizare prin muncă, relaționare, morale&#8230;cele mai puțin împărtășite (adică: pe ultimul loc) au fost cele legate de muncă. Surprinzător? Evident? Probabil că în funcție de cine citește întrebarea răspunsul va fi diferit.</p>
<p>Am auzit multe lucruri despre noile generații: că nu au răbdare, că au așteptări prea mari prea devreme, că sunt superficiali, că nu tratează lucrurile cu aceeași seriozitate ca până acum, că nu muncesc la fel de mult&#8230; Nu spun că nu e adevărat, se poate să fie valabil pentru o parte, dar e greu să ne dăm seama dacă asta e rău sau nu pentru că depinde de criteriul de referință (o stewardesă ce merge pe culoarul unui avion în mișcare va avea o viteză diferită față de copacul de la sol versus cabina avionului).<a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/941632_542167105822791_1900559015_n.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-4488" alt="941632_542167105822791_1900559015_n" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/941632_542167105822791_1900559015_n.jpg" width="431" height="173" /></a></p>
<p>La ce îi ajută totuși aceste rezultate pe oamenii de HR? Îi ajută să înțeleagă că noua generație de profesioniști e mai preocupată de ei ca oameni complecși, decât de ei în postura de &#8220;angajați și celelalte lucruri&#8221;. Atunci când adresează nevoi de dezvoltare, când construiesc programe diverse, când gândesc pachete de beneficii trebuie să țină cont de asta.</p>
<p>Am observat și la worshopurile de improvizație când, lucrând pe obiective de dezvoltare ce vizează creșterea productivității la locul de muncă, oamenii au revelații sau își iau lecții si pentru viața personală. Și asta îi motivează să se implice și mai mult în sesiune.</p>
<p>Poate că devenim mai productivi, dar mai puțin workaholici. Iar asta nu poate fi un lucru rău, nu?</p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #ff0000;"><strong>***</strong></span></p>
<p style="text-align: left;">Dintre valorile de realizare prin muncă, în ordine, cele mai împărtășite sunt:</p>
<ol>
<li>banii</li>
<li>puterea</li>
<li>recunoașterea</li>
<li>renume, faimă</li>
<li>avansare, promovare</li>
<li>libertate</li>
<li>siguranța, liniștea</li>
<li>concurența, competiția</li>
</ol>
<p>Rezultate mai în detaliu și discuții găsiți în cartea dlui. Dorin Bodea &#8211; Managementul valorilor: aplicații în resurse umane.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4487</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Trei moduri în care managerul influențează dezvoltarea echipei sale</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/05/10/trei-moduri-in-care-managerul-influenteaza-dezvoltarea-echipei-sale/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 10 May 2013 14:51:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4479</guid>

					<description><![CDATA[Se știe că rolul managerului este deosebit de important el fiind cel ce dictează cultura organizatională. De exemplu, dacă managerul nu ține la punctualitate și tolerează întârzierile e foarte probabil ca ședințele să nu înceapă niciodată la timp. Prin urmare, nu e greu să ne dăm seama că managerul are un impact uriaș și asupra [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/team.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-4480" alt="team" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/team-300x214.png" width="300" height="214" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/team-300x214.png 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/05/team.png 902w" sizes="auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px" /></a>Se știe că rolul managerului este deosebit de important el fiind cel ce dictează cultura organizatională. De exemplu, dacă managerul nu ține la punctualitate și tolerează întârzierile e foarte probabil ca ședințele să nu înceapă niciodată la timp. Prin urmare, nu e greu să ne dăm seama că managerul are un impact uriaș și asupra ritmului de creștere al unei echipe și al felului în care aceasta învață.</p>
<p>Am susținut și facilitat numeroase sesiuni de dezvoltare pentru echipe. Deși fiecare are specificul ei și când vine vorba de dinamica unei echipe și de procesul de învățare e mai bine să nu generalizezi dacă vrei să obții rezultate am identificat trei modele de comportament al managerului care afectează pozitiv sau negativ experiența de învățare a echipei.</p>
<p>Orice furnizor de învățare sau om de resurse umane ar trebui să fie atent la acestea pentru a crește eficacitatea și eficiența programului de învățare. Iar dacă ești manager, poți extrage de mai jos câteva lecții despre cum poți facilita procesul de învățare al echipei tale și de ce capcane să te ferești.</p>
<p><b>Managerul invizibil</b></p>
<p>Este cel care nu participă la programele de dezvoltare și nu se implică în activitățile din teambuilding. Îl veți auzi vorbind cel mai des despre „echipa mea” nu „echipa noastră”. Avantajul unei echipe cu manager invizibil este că echipa va fi mai relaxată, își vor permite să glumească, să greșească și deci sunt șanse mari ca ei să învețe mai mult. Riscul însă este ca, odată întorși la birou, membrii echipei să se comporte la fel ca înainte (fie pentru că managerul nu va ști cum să susțină schimbările, nefiind acolo să înțeleagă lecțiile pe care echipa și le-a luat, fie pentru că  aceștia nu vor ști cum să integreze și să coreleze lecțiile luate cu modul în care echipa funcționează cu un “membru în plus”) , un altul ca echipa să creeze alianțe împotriva lui sau, pur și simplu, să se nască probleme de comunicare date de separarea eu-voi (ce știm cu toții că stau la baza majorității problemelor organizaționale).</p>
<p>Pentru a preîntâmpina asta este important ca managerul să primească un rol activ în experiența respectivă. Este foarte probabil ca el să accepte să se implice dacă va ști că experiența nu va fi la fel de intensă cu un număr par/impar de persoane, cu 13 în loc de 14 oameni sau cu 3 echipe de câte 5 persoane în loc de 3 echipe inegale. (dar departe de mine intenția de a vă învăța tehnici de “sabotare”). Ce trebuie să învețe managerul invizibil este că, așa cum spune englezul: “There is no I in WE”.</p>
<p><b>Managerul autoritar</b></p>
<p>La worshopurile de  improvizație promovăm mult ideea că nu există răspuns greșit, că nu trebuie să fie originali sau amuzanți și că ce e important e că explorăm și că exersăm împreună pentru a ne îmbunătăți. Această regulă e valabilă pentru orice experiență de învățare unde e normal să poți greși pentru că de aceea te afli acolo: pentru că nu știi deja. Managerul autoritar va fi cel care se va implica în activități (sau, în cel mai rău caz, va juca doar rol de observator) și care va pune presiune pe echipă. Îl veți auzi spunând „asta ți se pare ție amuzant?” sau „cum să spui asta, nu am vorbit adineauri că nu-i bine, de ce nu ești atent?” după răspunsul unui exercițiu, „hai, Mihai, treci tu!”, când se cere un voluntar sau trainerul întreabă cine vrea să fie primul sau exclamând des dezamăgirea: „aoleeeu!”.</p>
<p>Nu e nevoie să menționez cât de toxic este acest comportament. Oamenii se vor concentra să dea bine, nu să învețe, vor ieși în față doar atunci când se pricep și vor evita să exerseze exact acele lucruri la care nu sunt buni, vor spune doar ce cred că se vrea de la ei și vor răspunde dezirabil la toate întrebările din debriefing. Între ei, fie nu își vor da feedback deloc pentru a nu pune și mai multă presiune pe colegi, dacă sunt empatici, fie se vor alia pe rând cu managerul și vor deveni chiar răutăcioși unii cu alții.</p>
<p>În astfel de situații HR-ul, trainerul sau managerul superior trebuie să discute cu managerul autoritar pentru a-l ajuta să înțeleagă și să își tempereze comportamentul. Din păcate, de cele mai multe ori, acesta devine manager invizibil așa că pregătiți-vă pentru că bătălia poate fi una de durată.</p>
<p><b>Managerul implicat</b></p>
<p>Aceasta este abordarea cea mai productivă. Este managerul care se implică în activități, se oferă voluntar chiar dacă știe că poate greși, îi susține pe ceilalți și nu critică. Am observat în toate echipele cu un astfel de manager o atmosferă mai relaxată, membrii echipei sunt mai îndrăzneți, nu se tem să verbalizeze AHA-urile pe care le au sau lecțiile extrase, se nasc discuții pe baza acestora, se dau exemple din activitatea de zi cu zi și sunt sugerate idei de îmbunătățire. Experiența de învățare chiar este despre învățare.</p>
<p>Se investesc mulți bani și mult timp în programele de dezvoltare însă asta nu este suficient pentru ca ele să fie eficiente. Sunt mulți factori care contribuie la eficiența unui astfel de program, iar managerul este unul din top 3!</p>
<p><em><strong>(Articolul a fost publicat și pe <a href="http://www.cariereonline.ro/articol/trei-moduri-care-managerul-influen%C8%9Beaza-dezvoltarea-echipei-sale" target="_blank">cariereonline.ro</a>)</strong></em></p>
<p><!--[if gte mso 9]><xml>
<o:OfficeDocumentSettings>
<o:AllowPNG/>
</o:OfficeDocumentSettings>
</xml><![endif]--></p>
<p><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:HyphenationZone>21</w:HyphenationZone>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>RO</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:EnableOpenTypeKerning/>
<w:DontFlipMirrorIndents/>
<w:OverrideTableStyleHps/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="&#45;-"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>



<style>
 /* Style Definitions */
 table.MsoNormalTable
	{mso-style-name:"Table Normal";
	mso-tstyle-rowband-size:0;
	mso-tstyle-colband-size:0;
	mso-style-noshow:yes;
	mso-style-priority:99;
	mso-style-parent:"";
	mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
	mso-para-margin-top:0cm;
	mso-para-margin-right:0cm;
	mso-para-margin-bottom:10.0pt;
	mso-para-margin-left:0cm;
	line-height:115%;
	mso-pagination:widow-orphan;
	font-size:11.0pt;
	font-family:"Calibri","sans-serif";
	mso-ascii-font-family:Calibri;
	mso-ascii-theme-font:minor-latin;
	mso-hansi-font-family:Calibri;
	mso-hansi-theme-font:minor-latin;
	mso-fareast-language:EN-US;}
</style>

<![endif]--></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4479</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Caracteristicile companiilor de succes în 2013</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/04/22/caracteristicile-companiilor-de-succes-in-2013/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2013/04/22/caracteristicile-companiilor-de-succes-in-2013/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Apr 2013 12:20:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4458</guid>

					<description><![CDATA[Din 2004 IBM realizează un studiu printre CEOs pentru a determina trendurile și focusul pentru anul următor. Studiul de anul acesta, desfășurat prin discuții 1-la-1 cu 1709 de CEOs din 64 de țări a relevat niște lucruri foarte interesante despre care va fi focusul companiilor ce își doresc să aibă succes. Trăim într-o perioadă dificilă, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Din 2004 IBM realizează un studiu printre CEOs pentru a determina trendurile și focusul pentru anul următor.</p>
<p>Studiul de anul acesta, desfășurat prin discuții 1-la-1 cu 1709 de CEOs din 64 de țări a relevat niște lucruri foarte interesante despre care va fi focusul companiilor ce își doresc să aibă succes. Trăim într-o perioadă dificilă, în plină schimbare datorită evoluției tehnologiei care schimbă complet modul în care comunicăm, ne raportăm unii la alții și facem lucrurile. Este o perioadă în care se pune foarte mult accent pe rețele și pe care ei o numesc <em>connected economy.</em></p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/primesources.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-4459" alt="primesources" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/primesources.png" width="285" height="259" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/primesources.png 568w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/primesources-300x273.png 300w" sizes="auto, (max-width: 285px) 100vw, 285px" /></a></p>
<p><span style="color: #ffffff;">.</span></p>
<p>Cele 3 măsuri pe care CEOs intenționează să le ia pentru a-și asigura succesul companiei sunt (și le las în engleză pentru că sunt mai pe scurt și mai clare):</p>
<p><span style="color: #ffffff;">.</span></p>
<ul>
<li>Empowering employees through values</li>
<li>Engaging customers as individuals</li>
<li>Amplifying innovation with partnerships</li>
</ul>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><span style="color: #ffffff;">.</span></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #ff0000;"><strong>HUMAN CAPITAL ÎN 2013</strong></span></p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/fig4.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-4460 alignleft" alt="fig4" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/fig4.png" width="416" height="339" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/fig4.png 416w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/fig4-300x244.png 300w" sizes="auto, (max-width: 416px) 100vw, 416px" /></a>Ținând cont de specificul vremurilor în care trăim, pe care le descriam mai sus, e clar că, pentru a avea succes, companiile (și liderii) trebuie să renunțe la soluțiile clasice pe care să le livreze angajaților și aceștia să le livreze mai departe. Din studiu a reieșit că trebuie investit în transmiterea și înțelegerea valorilor, a scopului și misiunii organizației și dezvoltarea unui mediu colaborativ.</p>
<p>E evident de ce. În zilele noastre angajații trebuie să fie capabili să ia decizii pentru a răspunde rapid cerințelor pieței și pentru a rezolva diverse situații. O companie în care pentru fiecare răspuns e nevoie de 4 semnături nu va ajunge departe.</p>
<p>Responsabilizarea angajaților cu luarea deciziilor trebuie să fie susținută însă de siguranța că aceștia vor știi să ia deciziile bune, iar pentru asta este imperativ ca ei să înțeleagă compania. Se vorbește mult despre misiune și valori, 2013 va fi probabil anul în care ele chiar vor face diferența. Nu în materie de cine are valori mai frumoase pe site-ul companiei sau în prezentările CEO-ului ci în funcție de cum vor reuși acestea să fie înțelese și transpuse în realitate de către angajați.</p>
<p>Mediul colaborativ este important pentru că el susține dezvoltarea de soluții rapide prin îmbinarea diferitelor competențe (HR cu marketing și customer care, front-office cu social media etc.), susține inovația și ajută la crearea unui mediu mai puțin stresant.</p>
<p>Cultura organizațională a companiilor de succes este deci una mult mai deschisă.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>CARACTERISTICILE &#8220;NOULUI ANGAJAT&#8221; (the future-proof employee)</strong></span></p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/caracteristici-angajati.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-4461" alt="caracteristici angajati" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/caracteristici-angajati.png" width="424" height="282" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/caracteristici-angajati.png 424w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/caracteristici-angajati-300x199.png 300w" sizes="auto, (max-width: 424px) 100vw, 424px" /></a>Liderii au învățat să se aștepte la neașteptat și să învețe din mers (<em>learning while leading</em>). Într-o cultură deschisă acest lucru trebuie să se cascadeze către toți angajații pentru ca ei să poată să se adapteze noilor schimbări și să fie suficient de creativi cât să preîntâmpine sau chiar să genereze ei înșiși unele. Se caută acum angajați care se pot reinventa, care sunt confortabili cu schimbările, învață din mers și adesea din experiențele altora.</p>
<p>Training-urile clasice se confruntă cu aceeași provocare ca business-ul: viteza de reacție. Să înveți soluții standard la anumite probleme nu va mai fi de ajuns pentru că până s-au construit, livrat și învățat skill-urile/modul de rezolvare al unei probleme, deja este nevoie de altele.</p>
<p>Nu degeaba unele dintre cele mai importante școli de business au introdus în curricula lor cursuri de improvizație. Focusul nu mai este spre specializare ci, cum spuneam, spre abilitatea de a învăța din mers. Angajații trebuie să poată fi flexibili, creativi, să colaboreze și să se susțină.  Anticipez că regula YES, AND (despre a asculta, a fi deschis și a construi) va ajunge o regulă de bază în business.</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>RECOMANDĂRI (pentru lideri și nu numai)</strong></span></p>
<ul>
<li><strong>Confruntă realitatea culturală</strong> &#8211; Uită-te și la imaginea reală a companiei, a culturii organizaționale, nu doar la cea pe care dorești să o construiești.</li>
<li><strong>Implică-ți angajații în crearea valorilor</strong> &#8211; Valorile și credințele nu pot fi impuse, pentru a funcționa e important ca angajații să creadă în ele. Construiește-le alături de ei pentru a ajunge la un sistem de valori împărtășit.<strong><br />
</strong></li>
<li><strong> Recalibrează controlul</strong> &#8211; Noua organizație este caracterizată de o cultură deschisă. Asta nu înseamnă să renunți complet la reguli sau la control. Însearcă să renunți la cele care pot fi implicite prin valori.<strong><br />
</strong></li>
<li><strong>Crează echipe neconvenționale</strong> &#8211; Într-o echipă complexă angajații ajung să interacționeze cu moduri diferite de gândire și experiențe (backgrounds) diferite.<strong><br />
</strong></li>
<li><strong>Concentrează-te pe învățarea experiențială</strong> &#8211; Expune-ți angajații la cât mai multe experiențe diferite pentru a-i ajuta să își dezvolte abilitatea de a fi flexibili, de a se adapta, de a fi pozitivi și mai relaxați atunci când apar schimbări.<strong><br />
</strong></li>
<li><strong>Încurajați rețelele angajaților </strong>&#8211; Nu subestimați puterea rețelor de contacte ale angajaților, încurajați-i să și le dezvolte. Social media poate fi folosită în favoarea companiei, nu trebuie privită doar ca un distractor.</li>
<li><strong>Caută tehnologii ce susțin colaborarea</strong> &#8211; Asigură-te că angajații pot ajunge ușor la expertiza nouă și că pot beneficia de inteligența colectivă a organizației.</li>
<li><strong>Creează stimulente ce susțin colaborarea</strong> &#8211; Pune accent pe colaborare și pe impactul pe care aceasta îl are la nivel individual, concentrează-te pe factori motivatori intrinseci (vizibilitate, reputației), spirit competitiv și lucrul către un obiectiv comun.</li>
<li><strong>Regândește “cutia de sugestii”</strong> &#8211; Folosește social media pentru a împrospăta modul de căutare al noilor idei. Oferă feedback asupra rezultatelor pentru ca angajații să poată vedea impactul colaborării lor.</li>
</ul>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/citat.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-4464 aligncenter" alt="citat" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/citat.png" width="392" height="100" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/citat.png 392w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/04/citat-300x76.png 300w" sizes="auto, (max-width: 392px) 100vw, 392px" /></a></p>
<p><strong>Cum vă sună viitorul? Sunteți pregătiți să-i faceți față?</strong></p>
<p><strong>Întregul studiu îl puteți downloada de <a href="http://www.brandchannel.com/images/papers/536_IBMGlobalCEOs.PDF" target="_blank">aici</a>.</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2013/04/22/caracteristicile-companiilor-de-succes-in-2013/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4458</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Testează-ți forța echipei prin improvizație</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/04/02/testeaza-ti-forta-echipei-prin-improvizatie/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Apr 2013 12:33:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Improvisation]]></category>
		<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[aida]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea echipei]]></category>
		<category><![CDATA[management development]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4123</guid>

					<description><![CDATA[Imaginează-ți că faci parte dintr-un grup de 5 persoane și împreună trebuie să construiți o poveste plecând de la un titlu dat. Așezați în linie, fiecare primește începutul de propoziție pe care trebuie să îl folosească: a fost o dată ca niciodată (&#8230;), în fiecare zi (&#8230;), până când într-o zi (&#8230;), din această cauză [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Imaginează-ți că faci parte dintr-un grup de 5 persoane și împreună trebuie să construiți o poveste plecând de la un titlu dat. Așezați în linie, fiecare primește începutul de propoziție pe care trebuie să îl folosească: a fost o dată ca niciodată (&#8230;), în fiecare zi (&#8230;), până când într-o zi (&#8230;), din această cauză (&#8230;), de atunci încolo (&#8230;). Crezi că tu și echipa ta ați reuși să construiți o poveste cu sens și eventual și interesantă din doar 5 propoziții stârnite pe loc?</p>
<p>Am facilitat acest exercițiu de improvizație de zeci de ori, iar rezultatele sunt diferite de fiecare dată. Unele echipe se descurcă mai bine, altele mai puțin bine deși toate primesc aceleași reguli. Pentru ca povestea să iasă este important ca grupul să respecte patru reguli simple din improvizație. Ce este interesant este că cele patru reguli nu fac doar exercițiul de improvizație să funcționeze ci și echipa în sine, în afara workshop-ului. Sunt patru reguli pe care orice manager ar trebui să le aplice.</p>
<p><b>Acceptă!</b></p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/improv1.png"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-4125" alt="improv1" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/improv1.png" width="295" height="197" /></a>În improvizație nu ai voie să negi sau să refuzi. Asta face ca poveștile și conversațiile să curgă, să devină interesante, creative, provocatoare și unice.  Regula este întruchiparea expresiei: „dacă fiecare dintre noi are câte o idee și facem schimb atunci fiecare dintre noi va avea câte două idei”. Nu degeaba brainstormingul este o metodă eficientă de a genera soluții! Pentru că, în prima etapă, aplică regula „nicio idee nu e proastă”.</p>
<p>Fiecare membru al echipei poate fi o sursă de inspirație și fiecare idee poate duce la generarea unei soluții dacă în loc de a o contrazice s-ar construi pe baza ei. Mai mult, cu o atitudine de acceptare întreaga atmosferă de lucru are de câștigat: se dezvoltă încrederea în sine și în ceilalți, inițiativa, feedback-ul constructiv.</p>
<p>Cum poți aplica regula? Provoacă-ți echipa ca, în timpul următoarei ședințe, să înlocuiască „nu” sau „da, dar” (care este tot o negație, de fapt) cu „da, și&#8230;”. Veți observa imediat cât de departe se poate ajunge.</p>
<p><b>Fii prezent!</b></p>
<p>După un workshop în care am lucrat pe această temă managerul unei echipe de IT mi-a spus că abia acum și-a dat seama de ce era neproductiv: ” în timpul ședințelor, în loc să îi ascult cu atenție pe colegii mei, mă gândeam la ce mai am de făcut în ziua respectivă. După ședință, în loc să mă ocup de ce mai aveam de făcut mă chinuiam să îmi amintesc ce s-a discutat sau dădeam o mulțime de mailuri pentru a cere lămuriri asupra statusurilor – răspunsuri pe care le-aș fi putut afla cu ușurință în timpul ședinței”.</p>
<p>Ni se întâmplă tuturor să începem să pregătim răspunsul înainte de a auzi toată întrebarea, să folosim timpul cât celălalt vorbește pentru a ne gândi la ce vom spune noi în continuare, să ne pierdem focusul. Asta ne afectează calitatea conversațiilor.</p>
<p>În improvizație abilitatea de a fi prezent (adică de a asculta cu adevărat și de a renunța la agendele personale) este esențială. Pentru ca exercițiul de care vă povesteam la început să funcționeze e nevoie să asculți cu atenție propozițiile celor dinaintea ta și să renunți la planul pe care poate ți l-ai făcut dinainte pentru că s-ar putea să nu se mai potrivească.</p>
<p>Ca să îți exersezi abilitatea de a fi prezent tratează fiecare activitate cu aceeași importanță: la ședință concentrează-te pe ce se întâmplă acolo, la masă doar mănâncă. Când porți o conversație folosește reformulări (știu că ai mai auzit asta, dar cât de des chiar le folosești?). Te vor forța să fii atent. Nu în ultimul rând, acordă-ți timp înainte de a oferi un răspuns, nu le folosi doar pe cele pe care le dai frecvent. Un ”lasă-mă să mă gândesc la asta” înainte de a răspunde poate scoate la iveală o cu totul altă perspectivă și, în plus, interlocutorul va aprecia efortul de a-i oferi un răspuns de calitate și astfel îi câștigi respectul.</p>
<p><b>Asumă-ți rolul!</b></p>
<p>Cu siguranță ai auzit în business despre teorii cu a purta diverse pălării sau ochelari sau în limbajul comun de “a te pune în papucii celuilalt”. Toate au la bază același concept: a privi lucrurile din mai multe perspective, din punctul de vedere al mai multor persoane. În improvizație jocul de rol și personificarea unui personaj sunt tehnici pe care le folosim frecvent și cu cât sunt luate mai în serios cu atât jocul e mai autentic și revelațiile mai mari.</p>
<p>În exercițiul cu povestea, uneori, un membru al echipei vorbește brusc despre un personaj care nu fusese introdus sau despre un efect al unei acțiuni ce nu s-a întâmplat. Furat de moment uită că audiența aude doar ceea ce îi spui sau că ceilalți colegi nu se gândesc la același lucru și că se refereau la altceva.</p>
<p>A-ți asuma un rol înseamnă a te gândi la ce ar spune acea persoană, cum s-ar poziționa în respectiva situație, ce ar face, ce informații ar avea. A ține cont de cât mai multe detalii despre celălalt. Construiește câte un cartonaș pentru fiecare stakeholder important pentru echipa ta. Notează toate așteptările și întrebările pe care le-ar pune și adresează-le în timpul ședințelor sau înainte de a da mai departe un raport. Poți construi cartonașele împreună cu întreaga echipă într-un brainstorming sau chiar într-un joc de rol: cu cât mai mult informații cu atât mai complet va fi profilul creat și cu atât mai util.</p>
<p><b>Ajută-i pe ceilalți să arate bine!</b></p>
<p>În improvizație nu există actori principali. Dacă oricare din grupul de 5 vorbește prea mult sau prea puțin, dacă se abate de la firul logic pentru a fi el interesant sau îl blochează pe următorul întreaga poveste are de suferit și deci performanța echipei în ansamblu va fi slabă. Se întâmplă asta în orice situație în care mai multe persoane trebuie să lucreze împreună.</p>
<p>Nu poți apăsa pe un buton pentru a-i face pe toți membrii echipei să gândească așa însă, poți fi un exemplu. Concentrează-te întotdeauna asupra celorlalți, recunoaște-le contribuțiile, asigură-te că au tot ce le trebuie pentru a-și face treaba. Ajută-i să strălucească și vei străluci și tu!</p>
<p>Pentru a crea o cultură în care oamenii să se ajute între ei evită să acorzi recompense pentru performanțe individuale sau să ierarhivezi membrii echipei. În schimb, premiază colaborările și felicită-i pe cei care oferă ajutorul altora, chiar dacă asta nu apare în fișa postului lor.</p>
<p align="center">***</p>
<p>Improvizația poate părea o joacă însă este o joacă serioasă din care poți învăța lecții valoroase și care îți creează contexte în care poți exersa teorii doar citite. Eu continui să învăț cu fiecare workshop pe care îl susțin și de la fiecare participant în parte. Vă invit să experimentați și voi cu echipele pe care sunt convinsă că vă doriți să le creșteți frumos!</p>
<p><em>Articol publicat în versiunea prin a revistei AIDA (acum <a href="http://www.romanialibera.ro/aida" target="_blank">Manager Express</a>), numărul din decembrie 2012-ianuarie 2013.</em></p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/aida.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-medium wp-image-4124 aligncenter" alt="aida" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/aida-300x128.jpg" width="300" height="128" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/aida-300x128.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/aida.jpg 960w" sizes="auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px" /></a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4123</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Respectarea regulilor nu e întotdeauna cea mai bună regulă</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/01/27/respectarea-regulilor-nu-e-intotdeauna-cea-mai-buna-regula/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 27 Jan 2013 10:49:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[cultura organizationala]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare angajati]]></category>
		<category><![CDATA[improvizatie]]></category>
		<category><![CDATA[Reguli]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3341</guid>

					<description><![CDATA[Săptămâna asta m-am întâlnit cu Marius, managerul de L&#038;D al unei companii cu aproximativ 700 de angajați. Îmi povestea că sunt o companie destul de tradiționalistă, iar oamenii nu prea ies din tipare. Noul CEO vede lucrurile altfel, vrea o schimbare, așa că au nevoie de ceva care să susțină schimbarea asta de cultură organizațională. [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/01/20130127-124650.jpg"><img decoding="async" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/01/20130127-124650.jpg" alt="20130127-124650.jpg" class="alignleft size-full" /></a> Săptămâna asta m-am întâlnit cu Marius, managerul de L&#038;D al unei companii cu aproximativ 700 de angajați. Îmi povestea că sunt o companie destul de tradiționalistă, iar oamenii nu prea ies din tipare. Noul CEO vede lucrurile altfel, vrea o schimbare, așa că au nevoie de ceva care să susțină schimbarea asta de cultură organizațională. Ceva care să îi ajute pe oameni să se relaxeze și să poată ieși din tiparele vechi. Să nu mai fie atât de <em>stiff</em> (rigizi).</p>
<p>Construind o listă cu obiective de învățare plecând de la nevoia lor a apărut pe listă și &#8220;să învețe să încalce regulile&#8221;. Nu, nu, nu încerc să îi tranform în niște rebeli; explic imediat.</p>
<p>În show-urile de improvizație actorii joacă diverse jocuri ce au diverse reguli (trebuie să vorbească doar într-un anumit registru&#8230;să nu folosească o anumită literă&#8230;să spună câte un singur cuvânt fiecare etc.). În spatele regulilor exercițiului mai există și reguli de bază precum &#8220;acceptă&#8221;, &#8220;nu bloca&#8221; etc.</p>
<p>Cu toate astea, uneori, cele mai haioase momente sunt când unul dintre actori îl neagă pe celălalt, sau îl blochează. Un bun actor de improvizație știe să aleagă momentele în care rezultatul e mai bun atunci când faci abstracție de regulă (când soluția &#8220;corectă&#8221; e neinteresantă, când se blochează el și mai bine să spună orice decât nimic etc.). Cu alte cuvinte: un compromis la momentul potrivit face cât toate regulile la un loc.</p>
<p>Având în minte &#8220;momentul potrivit&#8221; și nu &#8220;regulile sunt făcute pentru a fi încălcate&#8221; cred că un angajat ce știe să sesizeze momentul și e suficient de flexibil să încalce regulile poate obține rezultate mult mai bune pentru el și organizație față de un alt angajat ce e prea ancorat/speriat/obișnuit/limitat în a nu ieși din reguli.</p>
<p>Până la urmă&#8230;majoritatea regulilor au și excepții, nu?:)</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3341</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Improvizație pentru vânzători.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/01/20/improvizatie-pentru-vanzatori/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 20 Jan 2013 19:54:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[cum sa fii mai bun in vanzari]]></category>
		<category><![CDATA[improvizatie]]></category>
		<category><![CDATA[training]]></category>
		<category><![CDATA[training vanzari]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3330</guid>

					<description><![CDATA[Am ținut de curând un workshop de improvizație pentru o parte din echipa de vânzări a unei agenții imobiliare. Managerul lor ne-a invitat pentru că el a descoperit pe propria piele cât de important este pentru un om de vânzări să aibă abilitatea de a improviza. Dincolo de abilități de comunicare, persuasiune și negociere uneori [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/01/20130120-215430.jpg"><img decoding="async" class="size-full alignleft" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/01/20130120-215430.jpg" alt="20130120-215430.jpg" /></a></p>
<p>Am ținut de curând un workshop de improvizație pentru o parte din echipa de vânzări a unei agenții imobiliare. Managerul lor ne-a invitat pentru că el a descoperit pe propria piele cât de important este pentru un om de vânzări să aibă abilitatea de a improviza. Dincolo de abilități de comunicare, persuasiune și negociere uneori o reacție spontană potrivită îți poate câștiga contractul.</p>
<p>Ne povestea cum, după ce cu greu a reușit să fixeze o întâlnire cu o clientă ce trebuia să vadă un teren, în ziua cu pricina ploua îngrozitor. Clienta l-a sunat să amâne din nou din cauza ploii însă el a avut prezența de spirit să îi spună că are cizme de cauciuc în portbagaj. Clienta nu l-a putut refuza și ulterior i-a mărturisit că asta a convins-o să semneze cu el, faptul că a găsit rapid o soluție și a demonstrat că e pregătit pentru orice. Exemple sunt mai multe și sunt convinsă că orice vânzător bun are câteva.</p>
<p>O altă lecție pe care unul dintre participanți și-a extras-o a fost după exercițiul de încălzire: Hipnoza Columbiană. Exercițiul te pune atât în ipostaza de a conduce cât și de a te lăsa condus. Am descoperit împreună că pentru a-l conduce pe celălalt și el să aibă încredere să se lase condus trebuie întâi să te lași condus tu de către el. Vorba lui Darwin: cel mai flexibil element din sistem va ajunge să conducă sau să influențeze sistemul. În vânzări asta se vede foarte ușor: să te lași condus înseamnă să asculți, iar dacă asculți intri in universul celuilalt de unde poți afla cum să îl conduci și să o faci mai ușor pentru că o primă barieră a fost deja înlăturată.</p>
<p>Ascultând poți afla dacă interlocutorul tău este mai îngrijorat de partea financiară sau de confort sau de vecini&#8230;și atunci îi poți adresa nevoia. Iar ăsta este obiectivul oricărui vânzător. Important e să practice suficient, iar asta am făcut în cadrul workshop-ului.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3330</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Planurile sunt inutile, dar planificarea este esențială</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/01/08/planurile-sunt-inutile-dar-planificarea-este-esentiala/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2013/01/08/planurile-sunt-inutile-dar-planificarea-este-esentiala/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Jan 2013 10:11:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Autonomy in learning]]></category>
		<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3307</guid>

					<description><![CDATA[Am experimentat o mulțime de instrumente și metode încercând să le găsesc pe cele care (credeam eu că) mi se potrivesc cel mai bine. Potrivirea trebuia demonstrată prin abilitatea instrumentului respectiv de a mă ține ancorată în el, de a mă face să îl folosesc zilnic astfel încât să îmi pot urmări planurile constant. Cu [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Am experimentat o mulțime de instrumente și metode încercând să le găsesc pe cele care (credeam eu că) mi se potrivesc cel mai bine. Potrivirea trebuia demonstrată prin abilitatea instrumentului respectiv de a mă ține ancorată în el, de a mă face să îl folosesc zilnic astfel încât să îmi pot urmări planurile constant. Cu alte cuvinte problema nu era că nu mă pricep să îmi setez obiective, să îmi planific activitățile, timpul, prioritățile ci că nu prea mai reveneam asupra formei sub care le-am scris și simțeam că asta nu e în regulă, că &#8220;muncesc degeaba&#8221;. Vi s-a întâmplat?</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/01/dilbert-planning.gif"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-3311" title="dilbert planning" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/01/dilbert-planning.gif" alt="" width="640" height="199" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/01/dilbert-planning.gif 640w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/01/dilbert-planning-300x93.gif 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a></p>
<p>De când fac improvizație am învățat un lucru legat de planificare. Așa cum spune <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Dwight_D._Eisenhower" target="_blank">Dwight Eisenhowe</a>r<em> (cel care a inventat și matricea pentru time management urgent/important)</em> “<strong>Plans are useless, but planning is essential.</strong>” La improvizație conceptul se aplică foarte interesant: un improvizator nu își planifică replicile, scenele, personajele sau poveștile însă își planifică performanța pregătindu-se mental pentru orice situații inedite ar putea apărea pe scenă. Planificarea lui nu presupune scrierea unui scenariu și urmarea lui pas cu pas ci pregătirea unui schelet pe care să construiască, a unei direcții, a unui soi de atitudine potrivită pentru întâmplări neașteptate.</p>
<p>Am început să cred că asta e mai important atunci când planificăm. E important să decidem direcția în care vrem să mergem, să ne clarificăm gândurile, să intrăm într-un <em>mindset</em> potrivit însă să ne ținem de plan ca scaiul de haine s-ar putea mai mult să ne încurce, să ne mănânce din timp și să nu fie atât de relevant.</p>
<p>Cum bine sumarizează <a href="http://the-daily-improviser.blogspot.ro/2013/01/thinking-vs-doing-time-management-for.html" target="_blank">Jerry Kail</a>: planificarea ne ajută să ne pregătim mental, pentru că trecem prin toate posibilitățile și ne gândim la planuri de contingență în timp ce rezultatul <em>hard-copy</em> în sine e mai puțin important.</p>
<p>Concluzia: nu vă împotmoliți în planificare și nu țineți cu dinții de planul făcut, indiferent cât de mult timp v-a luat să-l faceți, și-a făcut treaba.</p>
<p><em>PS: Pregătesc un proiect drăgălaș cu povești. Fiți pe fază! Sunt încă la planificare. :D</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2013/01/08/planurile-sunt-inutile-dar-planificarea-este-esentiala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3307</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Despre traininguri: cantitate vs. calitate</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/10/08/despre-traininguri-cantitate-vs-calitate/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 08 Oct 2012 13:08:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[improvizatie]]></category>
		<category><![CDATA[learning and development]]></category>
		<category><![CDATA[training]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3163</guid>

					<description><![CDATA[Lucrând într-o firmă de consultanță și livrând/facilitând workshop-uri am șansa să întâlnesc atât așteptările companiei cât și pe cele ale participanților din sală. Lucrurile sunt așa: Companiile vor traininguri consistente cu informații multe, complexe, noi care să fie livrate într-un timp cât mai scurt (cea mai uzuală practică zilele astea sunt trainingurile de 2 zile), [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/10/covered-in-books.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft  wp-image-3166" title="covered in books" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/10/covered-in-books.jpg" alt="" width="179" height="187" /></a>Lucrând într-o firmă de consultanță și livrând/facilitând workshop-uri am șansa să întâlnesc atât așteptările companiei cât și pe cele ale participanților din sală.</p>
<p>Lucrurile sunt așa:</p>
<ul>
<li><strong>Companiile</strong> vor traininguri consistente cu informații multe, complexe, noi care să fie livrate într-un timp cât mai scurt (cea mai uzuală practică zilele astea sunt trainingurile de 2 zile), pentru că orice training care nu e așa nu își justifică investiția.</li>
<li>Pe de altă parte, citind multe-multe feedback-uri reiese că <strong>participanții</strong> au nevoie (cel mai frecvent) de mai mult timp pentru a prelucra informațiile primite (adică o majoritate copleșitoare scriu la partea de cum am putea îmbunătăți trainingul: &#8220;să fie de măcar 3 zile&#8221;) sau, mai rar, de mai puține informații.</li>
</ul>
<p>Deci între așteptări și realism undeva firul se rupe. Dacă angajatul are timp să învețe doar în zilele când e la training sau în timpul personal atunci nu e de mirare că trainingurile nu sunt suficiente și că efectele lor nu sunt vizibile. Dacă nu e însoțit de un plan de dezvoltare mai complex care să implice crearea unui context de învățare, acordarea de timp de învățare pe un termen mai lung, cultivarea unei atitudini de autonomie în învățare atunci trainingul devine doar un copy-paste din slide-ul trainerului în manualul participantului ce va acumula praf undeva pe/sub birou.</p>
<p>Pentru ca oamenii să învețe (cu atât mai mult informații noi sau foarte diferite de ce știu deja) au nevoie de timp să sedimenteze informația și de repetiție!</p>
<p>De-asta îmi place improvizația. Nu le spune oamenilor ce ar trebui să facă sau cum ar trebui să se poarte. Îi pune în situații diverse în care le exersează abilitățile pe care ar trebui să le manifeste mai des. <em>Over and over</em> până când devin obiceiuri.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3163</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Statul peste program &#8211; semn că există o problemă</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/08/28/statul-peste-program-semn-ca-exista-o-problema/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2012/08/28/statul-peste-program-semn-ca-exista-o-problema/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Aug 2012 09:28:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[hr]]></category>
		<category><![CDATA[lucru peste program]]></category>
		<category><![CDATA[overtime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3079</guid>

					<description><![CDATA[Nu am mai scris demult despre HR. De fapt, aș putea să pun liniștită punct după &#8220;nu am mai scris demult&#8221;. Dar a trecut vara cea molatecă așa că revenim. Atenție însă la ce! Sunt acum prin oraș împânzite printuri mari ale Vodafone care promovează grupurile de oameni ce fac să fie bine: grupul managerilor [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/08/overtime.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class=" wp-image-3081 alignleft" title="overtime" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/08/overtime.jpg" alt="" width="94" height="129" /></a>Nu am mai scris demult despre HR. De fapt, aș putea să pun liniștită punct după &#8220;nu am mai scris demult&#8221;. Dar a trecut vara cea molatecă așa că revenim. Atenție însă la ce!</p>
<p>Sunt acum prin oraș împânzite printuri mari ale Vodafone care promovează grupurile de oameni ce fac să fie bine: grupul managerilor care ajung înaintea angajaților la birou, grupul oamenilor de afaceri care nu uită că au și soții&#8230;și alte câteva asemenea. Totul frumos până când am dat și de <em><strong>rețeaua angajaților care stau peste program.</strong> </em></p>
<p>Să stai peste program sau să ai angajați care stau peste program nu este și nu ar trebui să fie niciodată un motiv de mândrie. A sta peste program este semn rău care apare atunci când:</p>
<ul>
<li><strong>angajatul este ineficient și neproductiv și nu își poate termina la timp treaba</strong> (fie îi lipsesc cunoștințe, fie experiența, fie resurse, fie nu este potrivit pentru poziția pe care o ocupă)</li>
<li><strong>efortul ce trebuie depus nu este corelat corect cu timpul pe care angajatul îl are la dispoziție</strong> (cu alte cuvinte angajatul este supra-încărcat și asta poate avea consecințe negative în calitatea muncii prestate și bineînțeles, pe termen lung, în sănătatea angajatului)</li>
<li><strong>procedurile din companie nu sunt eficiente</strong> (procesele se blochează, durează prea mult în anumite etape, apar frecvent erori ce trebuie corectate, sunt prea multe excepții ce necesită o atenție suplimentară etc.) &#8211; <em>am o prietenă care lucrează pentru o corporație din FMCG. Stă frecvent peste program pentru că programul pe care îl folosesc pentru a sustrage datele de care au nevoie nu este corelat. Dacă ar fi corelat cu nevoile lor (așa cum a văzut în altă companie unde a lucrat) ar putea să termine ce are de făcut în 3 ore în loc de 10.</em></li>
<li><strong>se așteaptă prea multe confirmări, aprobări, răspunsuri</strong> (sunt prea multe niveluri ierarhice, comunicarea este defectoasă etc.)<a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/08/dilbert_overtime1.gif"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignright  wp-image-3085" title="dilbert_overtime" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/08/dilbert_overtime1.gif" alt="" width="286" height="496" /></a></li>
</ul>
<p>Dincolo de motivele de mai sus<strong> statul peste program se ia de la un angajat la altul</strong>. Am o prietenă care lucrează într-o bancă și îmi povestea că stă peste program chiar dacă termină ce are de făcut la timp pentru că &#8220;toată lumea stă, e aiurea să plec, se uită ciudat la mine&#8221;. Astfel se promoveaza și alimentează ineficiența și un lucru anormal devine criteriu pentru promovare sau evaluări pozitive. În timp, angajații se învață să lucreze mai lent pentru că oricum trebuie să umple timpul acela cu ceva și atunci&#8230;de ce atâta grabă? E un cerc vicios.</p>
<p>De a bifa ore suplimentare nu se pune problema la niciuna dintre cele două prietene ale mele.</p>
<p>Prin urmare,<strong> atunci când angajații stau peste program este semn că pe undeva compania are o bubă</strong>. Iar<strong> tu, ca individ, dacă stai peste program nu înseamnă că muncești mult ci că muncești (scuzați cuvântul) prost.</strong> Și ineficient. Așa că revin&#8230;atenție la ce reveniți în toamnă! Concentrați-vă și dozați-vă efortul astfel încât să aveți timp și pentru voi!</p>
<p>În caz că se stă peste program în companie e clar că anumite măsuri trebuie luate. Câteva sunt evidente din parantezele de mai sus. Prețuiți timpul!</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2012/08/28/statul-peste-program-semn-ca-exista-o-problema/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>5</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3079</post-id>	</item>
		<item>
		<title>E nevoie de stabilitate pentru a genera schimbare.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/05/17/e-nevoie-de-stabilitate-pentru-a-genera-schimbare/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 May 2012 08:33:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[cultura organizationala]]></category>
		<category><![CDATA[daafaceri]]></category>
		<category><![CDATA[managementul schimbarii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2917</guid>

					<description><![CDATA[În primul an de DaAfaceri, în afară de cele 2 proiecte la care am lucrat intens nu știam nimic despre asociație. Auzeam din când în când povești despre alumni sau despre proiecte mai vechi, dar cam atât. În anul doi, când am devenit președinte, am început să umblu prin arhivele fizice unde am găsit un [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/organizational_culture.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft  wp-image-2921" title="organizational_culture" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/organizational_culture-300x247.jpg" alt="" width="108" height="90" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/organizational_culture-300x247.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/organizational_culture.jpg 400w" sizes="auto, (max-width: 108px) 100vw, 108px" /></a>În primul an de <a href="http://daafaceri.wordpress.com/" target="_blank">DaAfaceri</a>, în afară de cele 2 proiecte la care am lucrat intens nu știam nimic despre asociație. Auzeam din când în când povești despre alumni sau despre proiecte mai vechi, dar cam atât. În anul doi, când am devenit președinte, am început să umblu prin arhivele fizice unde am găsit un statut, niște exemple de contracte și un teanc de aplicații ale participanților de-a lungul anilor.</p>
<p>Așa că în anul 2 am început să construiesc alături de echipa de atunci un DaAfaceri mai organizat. Am schimbat imaginea ca să fie mai fresh și să simțim că e a noastră și am început să forțăm formarea unei culturi organizaționale mai puternice.</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/site-intern.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-2919" title="site intern" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/site-intern-233x300.jpg" alt="" width="233" height="300" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/site-intern-233x300.jpg 233w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/site-intern.jpg 480w" sizes="auto, (max-width: 233px) 100vw, 233px" /></a>Umblând prin calculator ieri am dat de documentul ăsta (de-aici și inspirația articolului), care era un fel de manual de utilizare al primului site intern daafacerist care trebuia să susțină noua cultură, sa faciliteze comunicarea și transferul de know-how.</p>
<p>În anul 3 am început implementarea. Site-ul a început să fie mai folosit, oamenii deveneau ceva mai conștiincioși în a-și completa jurnalul de activitate, aveam ședințe regulate și păstram pe site minute de la fiecare. Nimeni nu era obișnuit cu asta așa că au fost trimise multe mailuri de motivare, multe mailuri cu exprimarea dezamăgirii pentru lipsa de activitate dar, în general, lucrurile păreau să se miște și oamenii să se obișnuiască cu noul mod de lucru.</p>
<p>Apoi anul 3 s-a terminat dintr-o dată fără ca noile schimbări să fie pe deplin asimilate. Așa că noua generație a luat-o de la capăt. Au schimbat și ei imaginea, experimentează și ei noi moduri de lucru. Mailurile au în perioada asta cam același miros cu cele de acum un an. Site-ul intern e aproape mort, e folosit mai mult ca arhivă însă, a apărut un departament nou, ca urmare a aderării la o organizație internațională. Dar iar se termină brusc un an în care schimbările nu au avut timp să se sedimenteze.</p>
<p>Desigur, într-o organizație studențească reinventarea roții nu e neapărat un lucru rău. Vine cu o mulțime de învățăminte valoroase. Pentru o organizație însă, timpul e esențial și e important ca aceeași echipă să aibă timp să își implementeze viziunea înainte de a o înlocui.</p>
<p>Bitdefender a lucrat un an de zile la schimbarea imaginii și a valorilor organizației lor. Să se asigure că toți angajații le-au înțeles, le cunosc și aderă la ele. Asta înseamnă aproape 2100 de ore în care s-a pregătit schimbarea. Iar în final, s-au declarat foarte mulțimiți de feedback-ul primit.</p>
<p>Cultura organizațională este obiceiul organizației, ansamblul de obiceiuri comune pe care membrii organizației le au. Și ca orice obicei, pentru a se forma, are nevoie de timp.</p>
<p>În concluzie, <strong>nu vă așteptați ca schimbările să se vadă peste noapte</strong>. Și mai important: <strong>asigurați-vă întotdeauna că există o echipă care rămâne <span style="text-decoration: underline;">stabilă</span> și motivată, o echipă care să vegheze schimbarea până când aceasta s-a produs 100%</strong>. Altfel efortul nu se justifică.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2917</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Păcăleala testelor de personalitate.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/03/19/pacaleala-testelor-de-personalitate/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2012/03/19/pacaleala-testelor-de-personalitate/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 19 Mar 2012 09:41:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Organisational Development]]></category>
		<category><![CDATA[assessment]]></category>
		<category><![CDATA[cine sunt]]></category>
		<category><![CDATA[instrumente evaluare personal]]></category>
		<category><![CDATA[test personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[teste de personalitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2812</guid>

					<description><![CDATA[Dacă vă spun că sunt în zodia leului o să vă ajute să anticipați cum voi reacționa dacă trebuie să decidem împreună ce să mâncăm la prânz? Sau cum o să mă descurc în fața unei mulțimi supărate? Dar dacă vă spun că sunt ENTJ în Myers-Briggs. Sau D+I în DISC (după cercetările lui Marston) [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/whoyou.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-thumbnail wp-image-2815" title="whoyou" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/whoyou-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Dacă vă spun că sunt în <strong>zodia leului</strong> o să vă ajute să anticipați cum voi reacționa dacă trebuie să decidem împreună ce să mâncăm la prânz? Sau cum o să mă descurc în fața unei mulțimi supărate?</p>
<p>Dar dacă vă spun că sunt <strong>ENTJ în Myers-Briggs</strong>. Sau <strong>D+I în DISC</strong> (după cercetările lui Marston) sau că am baza în<strong> promoter în ProcessCom.</strong>? Vă ajută să mă cunoașteți?<em> (Presupunând că știți interpretările testelor, nu mă refer la literele în sine)</em>. Credeți că vă ajută pe voi să vă cunoașteți mai bine dacă faceți testele astea?</p>
<p>Dacă ați răspuns DA,<em> think again</em>.</p>
<p>Toate testele astea care își propun să împartă oamenii în 4, 8, 12 tipuri diferite sunt apă de ploaie. Sunt toate forme ale clasicului zodiac. De ce<em> (pe scurt)</em>?</p>
<ul>
<li>În primul rând pentru că e imposibil ca 7 miliarde de persoane să se împartă în atât de puține categorii (vorba înțeleptului: ești diferit, la fel ca toți ceilalți) și e stupid să crezi asta.</li>
<li>Rezultatul este o sumă a răspunsurilor tale. Practic, tu îi spui testului ce să îți spună. Dacă știi ce măsoară testul și ești isteț poți să obții ce rezultat vrei tu. Singura parte <em>tricky</em> e că în cazul angajării s-ar putea să nu știi ce fel de profil caută.</li>
<li>Categoriile sunt atât de cuprinzătoare încât te poți regăsi în toate. <em>Scuza</em> e că oamenii sunt complecși, sunt un cumul de caracteristici, ÎNSĂ avem una predominantă, de cele mai multe ori. Dar, asta face ca testul în sine să nu mai fie de folos (dacă îmi spui că sunt puțin din fiecare categorie cu ce mă aleg?).</li>
<li>Rezultatele testelor nu te ajută se anticipezi reacțiile altor persoane (și acesta este de fapt scopul lor) decât într-o măsură foarte mică, care ar putea foarte bine să fie datorată coincidenței.</li>
</ul>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/prometheus-personality-test.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-2814 aligncenter" title="prometheus-personality-test" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/prometheus-personality-test.jpg" alt="" width="734" height="307" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/prometheus-personality-test.jpg 734w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/prometheus-personality-test-300x125.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 734px) 100vw, 734px" /></a></p>
<p>Prin urmare, testele astea sunt distractive, amuzante, unele dintre ele sunt bune pentru cultura organizațională pentru că dau naștere la tot felul de glumițe interne, dar rezultatele lor nu ar trebui luate drept bune, mai ales în recrutare sau promovare.</p>
<p>Cercetările din neuroștiințele comportamentale au demontat teoriile lui Jung conform cărora suntem un ansamblu de arhetipuri/trăsături (și pe care se bazează cele mai multe dintre testele de personalitate de astăzi). Adevărul este că un om sociabil, de exemplu, nu este tot timpul sociabil ci doar în anumite situații. Astfel că e greu să definești un om în funcție de o serie de trăsături pentru că <strong>aceeași persoană se comportă diferit în situații diferite.</strong></p>
<p>Prin urmare, nu faceți prespuneri despre cum se va descurca sau nu o persoană în funcție de ce rezultat a obținut la un anumit test de personalitate. Validați cu el și validați cum se comportă în contextul în care &#8220;vă interesează&#8221;.</p>
<p>PS: De multe ori când citim o interpretare a unui test de personalitate în care simțim că ne regăsim, începem să ne comportăm cum scrie acolo chiar mai mult decât înainte (e ca atunci când citești despre o boală și începi să simți simptomele, chiar dacă în realitate nu le ai). Așa că nu vă lăsați păcăliți și ca să vă cunoașteți nu apelați la întrebări cu variante de răspuns ci puneți-vă în cât mai multe situații diferite și fiți atenți la cum reacționați, cum vă simțiți etc.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2012/03/19/pacaleala-testelor-de-personalitate/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>4</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2812</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
