Look-ul locului de muncă.

Se spune despre funcționarii publici că sunt persoane scârboase, fără chef de muncă, care nu își fac treaba și nu-și dau deloc interesul să te ajute. Și de multe ori lucrurile astea mi s-au confirmat. Am întâlnit totuși și funcționari publici amabili, zâmbitori, atenți la motivul pentru care mă aflam în fața lor. Și diferența dintre cele două tipuri nu era de culoare a părului, de metodă de selecție prin care au fost angajați, de vârstă sau de grad. Mi-am dat seama că diferența ținea de felul cum arată locul în care lucrează.

Paragraful de mai sus poate părea o exagerare însă are rol de introducere în discuția: în ce măsură felul cum arată locul de muncă determină atitudinea angajaților?

Citeam într-o carte despre o doamnă ce este un bun exemplu de lider, reușind să pună pe picioare și să dezvolte un spital ce se ducea pe apa sâmbetei. Era murdar, personalul era demotivat, se purtau urât, nu își purtau halatele, se pierdeau bani, oamenii erau îngrămădiți și se încălcau unele norme de sănătate etc. Ce m-a frapat a fost faptul că a început prin a investi în felul cum arătau holurile și în uniforme pentru angajați. Și a funcționat.

Și cred că ar funcționa și în administrațiile publice (and beyond).

Muncești mai cu spor într-o cameră bine luminată, cu mobilier nou (nu de pe vremea comuniștilor), de preferat din lemn, nu din metal strâmbat de vreme și ruginit, pereți curați și fără crăpături, parchet nu piatră veche, fără ecou, fără scârțâit și cu spațiu să îți așezi coatele. Și decorat minimalist, dar cu bun simț cu o plantă, poate un tablou și o tablă de răchită unde să fie postate anunțurile pentru a evita lipirea lor în toate felurile, prin toate locurile.

Omul sfințește locul însă uneori e nevoie și de puțin ajutor din partea locului pentru a genera atitudini potrivite. Și sunt sigură că oamenii s-ar simți mai bine cu serviciul lor, mai importanți, mai respectați și la rândul lor ar respecta mai mult locul în care lucrează și meseria pe care o practică.

Și cumva, e normal să fie așa. Astfel că înainte să încercăm să schimbăm oamenii ar trebui să schimbăm locurile în care îi găsim. Nu credeți?

4 Comments

  1. Si eu am observat chestia asta. Oricum e de bun simt ca oamenii sa lucreze mai bine intr-un mediu cat mai potrivit pentr activitatea pe care o desfasoara. Cu cat ai suportul logistic de care ai nevoie si cu cat te simti mai bine, adica cu cat esti mai fericit, cu atat ai randament mai bun. Am simtit asta pe pielea mea. Dorinta de a face lucruri marete se stinge in lipsa suportului logistic. Simti ca in ciuda eforturilor tale, totul ramane pe loc, prin urmare consideri efortul inutil. De exemplu, cand am vazut filiala de Cruce Rosie din Alba m-am vazut imediat lucrand acolo: grup sanitar cu dus pt voluntari, birou pt voluntari, biroul pt contabilitate, sala de conferinte mai mica, sala de conferinta mai mare, biroul directorului, bucatarie, inca un birou pentru liderul de tineret sau ceva de genul siiiii…..cireasa de pe tort…..camera de oaspeti cu baie separata. Asta in comparatie cu filiala la care lucrez in prezent, care e de vreo 2 ori mai mare decat sediul nostru de la asociatie. Deci…..locul chiar conteaza.

  2. Sunt total de acord cu faptul ca un mediu fizic neprietenos iti schimba total atitudinea si starea de spirit. La locul meu de munca actual pot spune ca am toate conditiile – un loc al meu, aer curat, lumina naturala, caldura si bonus – o priveliste minunata! Plus ca am de gand sa aduc o nota personala biroului, prin decoratiuni facute de mine :D Este foarte important ca la birou sa te simti cozy, ca acasa!

  3. radu

    Adevarat, motivatia functionarului public se compune din suma de pe cardul de salariu la care se adauga conditiile in care lucreaza.

Leave a Reply

Your email address will not be published.