Mi-a atras atenția modalitatea Vodafone de a susține Festivalul de Teatru Undercloud așa că mi-am rezervat un loc în sală și la ora 17, astăzi, am așteptat nerăbdătoare, pe scaun, în fața calculatorului, cu Facebookul deschis, să înceapă piesa de teatru.
M-am convins. Teatrul e făcut să îl poți atinge. Pentru restul există filme, poze sau mp3-uri. Teatrul nu e nimic fără replicile live, scaunele vechi, clădirea cu acustică impresionantă, întunericul din cameră, liniștea din timpul piesei și aplauzele zgomotoase din pauze. Teatrul e despre a vedea mișcări și mimică, despre a auzi timbre și accente, despre a simți mirosuri vechi de recuzită, despre a te ridica în picioare la sfârșit și a aplauda până ți se înroșesc palmele pentru oamenii ăia care și-au dat suflul în fața ta. Nu despre citit și click-uit.
Dar trebuia încercată și asta așa că mă bucur că s-a întâmplat!:D
Ați fost? V-a plăcut?
Leave a Reply