Am revenit înapoi la treabă! Dat fiind că un astfel de proiect m-a ținut ocupată jumătate de săptămână, fără a încerca să obțin o pagină de manual (ba chiar ferindu-mă de asta) m-am gândit să listez câteva idei despre Assessment Center.
CONs. Durează mult (de la jumătate de zi la 2 zile dacă ai puțin exces de zel; depinde și câte persoane sunt de evaluat), costă ceva mai mult (dar și despre calitate se spune același lucru) și poate stresa puțin mai mult o parte din angajați. Alte argumente contra nu prea găsesc, care să nu fie o dezvoltare a celor deja menționate.
PROs. Și o luăm cu liniuță:
- Asigură obiectivitatea evaluării (spre deosebire, de exemplu, de feedback-ul 360 care în majoritatea culturilor organizaționale e perioada de payback). Assessmentul e făcut, de obicei, de consultanți externi care nu pot fi altfel decât obiectivi, iar metodologia oricum nu le permite să cadă în patima subiectivismului.
- Testează patern-uri de comportament (adică nu situațiile excepționale ci acelea care se regăsesc cel mai des la un angajat și care îți pot da o bună idee despre cum e el și la serviciu)
- Sunt mai multe exerciții, care testează mai multe competențe în același timp și aceeași competență este testată de mai multe exerciții. Prin urmare e greu spre imposibil să îți dai seama ce ți se testează, cum să răspunzi dezirabil și să te și încadrezi în timp. Angajatul nu are de ales decât să fie el însuși și să se descurce cât mai bine.
- Exercițiile sunt și individuale și de grup și prin interacțiune cu assessorul și fără, astfel că nu favorizează un anumit tip de personalitate (introverți/extroverți) sau cu un anumit grad de experiență (cei tineri sunt de multe ori mai timorați…).
- Raportul de evaluare este complex, nu superficial (cum este cel al testelor de personalitate) și poate sta la baza unui plan de acțiune.
Ce îmi place enorm când fac assessment e că modul în care persoana se raportează la assessment îți poate oferi câteva indicii interesante despre cum e el. Atitudinea față de companie, de colegi, de job-ul și dezvoltarea lui. Nu suficient cât să poți trage concluzii, dar cumulate cu rezultatele exercițiilor rezultă într-o imagine destul de exactă.
Desigur, oamenii sunt și mereu vor fi surprinzători, dar Assessmentul e excelent atunci când vrei să faci o hartă a nivelului de competențe pe care le au angajații tăi în prezent. Iar dacă participi la un astfel de proiect e excelent pentru a-ți da seama care sunt situațiile cu adevărat provocatoare și care sunt lucrurile pe care le faci cu ușurință.
Momentan e metoda mea preferată de evaluare (indiferent de scopul pentru care evaluezi); cum spuneam, sunt sceptică în privința evaluărilor bazate pe feedback (în companiile mari) sau pe cele bazate pe teste psihometrice (și am făcut 3 ani de psihologie…). Sunt curioasă să descopăr și altele.
Leave a Reply