Și un coleg și un prieten m-au speriat puțin când mi-au demonstrat că dacă se întâmplă ceva care să facă curentul să pice în tot orașul/țara/lumea suntem terminați. Nu e nevoie de bombe, războaie sau boli. Doar să ni se ia curentul și nimic nu va mai funcționa: magazine, telecomunicații, benzinării… Nu cred că mai există vreun dubiu că suntem dependenți de tehnologie.
Prin urmare, să fii atehnic în zilele noastre este egal cu a avea un handicap. Când un copil de patru ani înțelege și poate să folosească ceva ce tu nu poți atunci ai o problemă. Mai ales când acel lucru este o extensie a brațelor. Am surprins un tip zilele trecute pentru că a aflat că știu să îmi instalez singură Windowsul. Say what? Sunt oameni care nu știu încă să dea Next de câteva ori?
Mi s-a părut foarte drăguț articolul Mădălinei despre cum se făcea recrutarea pe vremea când CV-urile se trimiteau prin poștă, uneori scrise de mână. Acum, acest lucru pare aproape imposibil de conceput. Și o admir pentru că a trecut de la a lipi anunțuri în caiete studențești la a promova importanța social media.
Prin urmare, “sunt puțin atehnic” nu mai e o scuză. Dacă știi să mănânci, să scrii și să citești ar trebui să știi și să deschizi calculatorul, să trimiți un e-mail sau să dezarhivezi un fișier. Și mai mult, să poți să folosești Google pentru a te descurca cu erori, a învăța cum se fac anumite lucruri la calculator sau a folosi diverse aplicații. Bunicii mei au învățat să scrie sms-uri într-o zi, părinții mei au învățat ușor Y!mess pentru a vorbi când sunt la distanță… Dacă vrei să te descurci, poți.
Și apropo, super ofertă de tehnologie: acum puteți lăsa comentarii și folosind Facebook-ul. Isn’t that something or what? (cel puțin așa ar trebui, poate mă ajutați să și testăm asta…)
Leave a Reply