Despre capcanele inspirației.

În ultimul timp scriu mai puțin pentru că citesc mai mult…

Citisem demult pe undeva că pentru a deveni expert într-un domeniu trebuie fie să practici foarte mult (foarte-foarte mult, cât să ai suficientă experiență), fie să citești tot ce s-a scris despre domeniul respectiv. Sigur, pentru a fi un super expert e bine să le faci pe ambele.

Apoi, e important să fii la curent cu ce fac colegii de breaslă și, mai ales în domenii creative, să cauți constant surse de inspirație. Informarea asta vine uneori și cu câteva dezavantaje. Când eram mai mică, de fiecare dată când terminam de citit o carte bună mă întristam din 2 motive: că s-a terminat și că încă un super subiect despre care aș putea să scriu dacă mă voi hotărî să fac asta a fost epuizat. Mintea mea își făcea calculul că dacă nu aș fi citit-o și aș scrie același lucru nu s-ar numi că am furat idei sau că am plagiat. Haios, așa-i? Din fericire asta nu m-a oprit din citit.

Mi se întâmplă uneori și acum când asist la un workshop facilitat de Bogdan, când mă uit la vreun video sau când citesc vreo carte cu diferite exemple și exerciții să simt că îmi pierd toate ideile. Ideea primită de-a gata pare cea mai bună și se instalează comod în mintea mea, ocupând tot spațiul. Și m-am surprins de câteva ori repetând același exemplu din carte sau din video, sau reluând exemplul pe care l-am găsit singură, prima dată (pentru că a te îndrăgosti de propriile idei este altă capcană periculoasă). Și deși asta nu afectează calitatea workshopului pe care îl susțin simt că afectează performanța mea ca improvizator.

Din momentul în care am conștientizat asta am schimbat și abordarea. Am început să aplic o regulă: eliberează-ți mintea și fii prezentă! Știu că sunt suficient de creativă și spontană, trebuie doar să nu uit asta și să nu mă las speriată de presiunea dată de rolul de trainer. Și iată cum învăț și eu, la fiecare workshop, cot la cot cu studenții mei.

E interesant să transformi explorarea ideilor altora în idei noi – ale tale; deși prima tentație poate fi să le iei așa cum sunt și să le dai mai departe. E interesant să îți iei energie și resurse pentru a crea propriile produse. Și cred că o lecție valoroasă pe care o putem învăța de la marii actori este aceea că, deși se luptă pentru aceleași roluri, se inspiră unii de la alții și reușesc să își poarte fiecăruia un respect deosebit, nu o invidie neconstructivă. Frumos lucru! :)

Leave a Reply

Your email address will not be published.