<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Offtopic &#8211; Corina Anghel</title>
	<atom:link href="https://corinaanghel.ro/category/offtopic/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://corinaanghel.ro</link>
	<description>HR professional and team coach</description>
	<lastBuildDate>Sat, 28 Dec 2013 23:05:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.3</generator>

<image>
	<url>https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2017/12/portret-150x150.png</url>
	<title>Offtopic &#8211; Corina Anghel</title>
	<link>https://corinaanghel.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">20054781</site>	<item>
		<title>Un an nou și o invitație la o stare de spirit</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/12/28/un-an-nou-si-o-invitatie-la-o-stare-de-spirit/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 28 Dec 2013 23:05:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Improvisation]]></category>
		<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=5044</guid>

					<description><![CDATA[Sfârșit de an. Timpul pentru liste, pentru planuri, pentru promisiuni noi către noi înșine. Mi se pare doar mie sau avem tendința să ne relaxăm pentru tot ce nu s-a întâmplat în anul trecut? Parcă 31 decembrie le șterge pe toate și aduce o coală albă pe care promitem să o umplem cu grijă, ordonat, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/12/Sticker-say-yes.png"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="alignleft  wp-image-5046" alt="Sticker-say yes" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/12/Sticker-say-yes.png" width="235" height="218" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/12/Sticker-say-yes.png 651w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/12/Sticker-say-yes-300x278.png 300w" sizes="(max-width: 235px) 100vw, 235px" /></a>Sfârșit de an. Timpul pentru liste, pentru planuri, pentru promisiuni noi către noi înșine.</p>
<p>Mi se pare doar mie sau avem tendința să ne relaxăm pentru tot ce nu s-a întâmplat în anul trecut? Parcă 31 decembrie le șterge pe toate și aduce o coală albă pe care promitem să o umplem cu grijă, ordonat, cu stil caligrafic, fără ștersături, fără greșeli. Probabil că psihologic avem nevoie de supapa asta și de ideea de &#8220;fresh start&#8221;. Îmi aduce aminte de școală și de &#8220;anul ăsta voi învăța din timp pentru examen&#8221;. :)</p>
<p>Dar dacă anul acesta ar fi despre o stare de spirit și nu obiective SMART? O stare de spirit care să guverneze CUM faci lucrurile, nu doar CE faci?</p>
<p>Am citit în ultimul timp antropologie și istorie și despre cum funcționăm noi, oamenii. Mai am încă multe de explorat, dar am rămas cu puternica idee că cele mai multe lucruri &#8220;rele&#8221; s-au întâmplat de-a lungul evoluției noastre ca specie din cauza faptului că în orice moment al istoriei ne-am opri, oamenii care îl locuiau considerau că ei sunt forma definitivă și cea mai bună a speciei umane. Că la ei a fost atins apogeul dezvoltării (nu neapărat în termeni tehnologici cât mai degrabă în termeni de sistem de valori).</p>
<p>Se întâmplă la fel și astăzi. Credem că e normal ca un copil să se joace în fața blocului cu mingea și nu FIFA pe calculator. Dar oamenii au crezut pentru multă vreme și că alți oameni pot fi folosiți ca sclavi, că femeile nu au dreptul să voteze, că să mori pentru a-i convinge pe alții să creadă în același Dumnezeu ca și tine e nobil. De unde știm ce e normal și ce nu, de unde știm că ce urmează nu va fi mai bun? E o discuție complicată și nu vreau să lungesc acum paragraful.</p>
<p><a style="color: #c4302b;" href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/12/Sticker-enjoy-the-ride.png"><img decoding="async" class=" wp-image-5047 alignright" alt="Sticker-enjoy the ride" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/12/Sticker-enjoy-the-ride.png" width="227" height="219" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/12/Sticker-enjoy-the-ride.png 631w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/12/Sticker-enjoy-the-ride-300x289.png 300w" sizes="(max-width: 227px) 100vw, 227px" /></a> Însă iată starea de spirit! Oare cum va fi un an trăit și mai mult în spiritul &#8220;legilor&#8221; improvizației: să asculți activ și cu curiozitate, să fii flexibil și deschis, să accepți oferte și să le dezvolți. Să spui DA, ȘI&#8230; Un an mai relaxat și trăit în prezent, cu mintea tot timpul deschisă!</p>
<p>Presimt un an minunat! Și vă doresc și vouă să aveți un an așa cum vi-l plănuiți!</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><em>Hmm, a ieșit mai abstract puțin decât mă așteptam, dar hey! putem oricând dezvolta ideea la o cană de ceai! :) </em></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">5044</post-id>	</item>
		<item>
		<title>To &#8220;gold&#8221; or not to &#8220;gold&#8221;? To &#8220;democracy&#8221;.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/09/06/to-gold-or-not-to-gold-to-democracy/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2013/09/06/to-gold-or-not-to-gold-to-democracy/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Sep 2013 07:39:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<category><![CDATA[country]]></category>
		<category><![CDATA[democratie]]></category>
		<category><![CDATA[implicare activa]]></category>
		<category><![CDATA[rosia montana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4916</guid>

					<description><![CDATA[An article written in the attempt to understand what&#8217;s going on by presenting the facts to an eye who haven&#8217;t decided on a side yet. Hence the language. You might not know too many things about Romania. Maybe you heard about Nadia Comăneci, the first gymnast who got a perfect score (multiple times), Hagi, the [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p dir="ltr"><em>An article written in the attempt to understand what&#8217;s going on by presenting the facts to an eye who haven&#8217;t decided on a side yet. Hence the language.</em></p>
<p dir="ltr" id="docs-internal-guid-629df781-f21f-9116-0454-22a9a2026cb7">You might not know too many things about Romania. Maybe you heard about Nadia Comăneci, the first gymnast who got a perfect score (multiple times), Hagi, the great football player, Dracula or if you read more current news you might think of the gypsies. If you got a chance to visit it you probably left with the image of our beautiful women and our amazing landscapes. There are a lot of other nice things about Romania that you don&#8217;t know.</p>
<p dir="ltr">And what you almost certainly don&#8217;t know is that Romania has probably the greatest gold deposit in Europe. Some specialists estimate 300t of gold and 1600t of silver (although some other specialists say it might be a bit less). Nonetheless, a huge amount of gold. And although this might sound like a story about a gold rush it&#8217;s actually a story about a country trying to find its identity, to define what democracy is and to ground its values.</p>
<p dir="ltr"><a href="http://codrinscutaru.blogspot.ro/2011/09/rosia-montana-pozitia-oficiala-usl.html"><img decoding="async" class="alignleft" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/-quzttKNtT5M/TmXQsk4nGUI/AAAAAAAAE2M/3XCbz-3jvLI/s1600/Rosia_Montana1.jpg" width="142" height="124" /></a>It all started around 1995 when Gabriel Resources won the auction that allowed it to extract the gold from Roșia Montană &#8211; an area situated in Transylvania. This happened in rather dubious circumstances, most probably illegal, and the story lasts until today, the fifth day in a row of active protests in Bucharest and all around the country (and even outside it).</p>
<p dir="ltr">After the auction was won the project was presented to the population as an enormous opportunity. The Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) invested a lot of money in promoting the project (in publicity and is suspected that even on bribery). It did all it could to make sure the project will go as planned.</p>
<p dir="ltr">But in 2002 NGOs (Alburnus Maior being the principal actor) started to take a stand against the project. So for 14 years now the country has been divided into supporters and opponents. NGOs kept on protesting, gathering signatures, sending letters to authorities, acting in court and blocking the project. A lot of institutions joined (The Romanian Academy, The Academy of Economic Studies, The Presidential Committee for National Heritage etc.). Things really escalated these last few days because of a law the Government sent to the Parliament which if it&#8217;s approved will give the power of a state to a private company allowing it to expropriate people, to have shorter terms in receiving approvals, to pay less guarantees and so on, making the project unstoppable. This move basically attacks democracy.</p>
<p dir="ltr">But let&#8217;s take it step by step.</p>
<p dir="ltr"><strong>The people</strong></p>
<p dir="ltr"><a href="http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/tururi-ghidate-pentru-localnicii-si-vizitatorii-rosiei-montane-de-ziua-minerului--97562.html"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft" alt="" src="http://ziuadecj.realitatea.net/Images/Articole/00097562/00075022_large.jpg" width="266" height="200" /></a>There are around 3.000 people in the Roșia Montană area from which 350 work in the mine. The unemployment is 20% so there is no surprise that when RMGC came and promised jobs for a few hundreds of people, they bought it. Before any NGO mentioned the other issues that come along with it the population was already convinced with the idea that this project will bring them better lives. There were even manifestations of the local community with signs that said &#8220;We want to work, let us!&#8221;. RMGC used this later in their campaign and brought in their commercials poor locals who cried and asked for this opportunity. For some Romanians the issue became confusing and the two sides started to be even more apparent.</p>
<p dir="ltr">The problem is that these jobs will only last for 2 decades so this is not a sustainable investment in workplaces. Probably, with the help of the NGOs whose campaign became more and more strong, people started to mistrust the Canadian company or they just lost interest because in December 2012 with all the struggles of RMGC the referendum organized in 35 villages in the area was not validated for lack of quorum. The project was once again put on hold.</p>
<p dir="ltr">The RMGC representatives say that they are preoccupied with the population and they want to protect them,to give them jobs, that they will not move them, that they will help to revive the area and so on, but these statements lack credibility which was lost because of too many dubious moves and no hard evidence or guarantee.</p>
<p dir="ltr">So even though there might be some local supporters of the project I think most of them are or should be worried because their future is uncertain. If the law passes these people&#8217;s lives are in the hands of a private company who&#8217;s mainly interested in getting as much gold as it can out of this deal.</p>
<p dir="ltr"><strong>The environment</strong></p>
<p dir="ltr"><a href="http://www.bubblews.com/news/918485-awareness-rosia-montana-romania-ep-1"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft" alt="" src="http://www.bubblews.com/assets/images/news/1774751835_1375939790.jpg" width="290" height="192" /></a>One of the strongest concerns around the project is that in order to extract the gold RMGC will use cyanide which is a very dangerous substance for the environment. In 2000 a leak of cyanide in northern Romania became the worst environmental disaster in Europe since the Chernobyl and affected Hungary and Yugoslavia as well. (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/2000_Baia_Mare_cyanide_spill" target="_blank">Baia Mare cyanide spill</a>). So there is precedent and the consequences are not simple stipulations, we&#8217;ve seen them.The Hungarian authorities got involved in the opponents side and Greenpeace Hungary even bought a square meter under the dam near the &#8220;to be exploited area&#8221; to help stop the project.</p>
<p dir="ltr">RMGC says that there are more than 500 gold mines in the world and 85% of them use cyanide. More than that they say that this is the method recommended by the European Union and they presented a lot of safety measures that they intend to take to make sure nothing bad will happen and that they even plan to clean the area, already affected by previous mining activities. The RMGC&#8217;s director in order to prove the lack of danger, even said that he will have his office there right in the middle of the action. They seem to be sure of what they are talking about. But these statements again are not convincing enough, and specialists are worried that the dam that exists there will not last forever and that the risk was not evaluated well enough. As I read, the project intends to use 13.000t of cyanide versus the average 1.000t in Europe. Big difference. The UE&#8217;s stand is a bit unclear as I know that in may 2010 MEPs voted by 488 votes in favor, 48 against and 57 abstentions a resolution that asks for banning the general usage of mining technologies based on cyanides until the end of 2011. &#8211; there&#8217;s a question I don&#8217;t have an answer yet.</p>
<p dir="ltr">Besides the environmental risk the area represents a national heritage. RMGC presented a plan of conserving the historical center and mentioned that they will work mainly in already exploited areas and after they are done those will look even better than now. In a recent public debate RMGC&#8217;s director said that they already restored 25 houses, the old city hall, that they have designated employees that work to restore and protect the heritage and that they intent to clean and revive the area (promoting tourism, for example). The plan mentions €140 millions for the environment and some say it&#8217;s not enough.</p>
<p dir="ltr">The NGOs don&#8217;t believe these plans so they are trying to include Roșia Montană in the UNESCO heritage.</p>
<p dir="ltr">If the area will look better after the project or not is hard to say because one cannot anticipate the damage RMGC might do in the process and the risk of cyanide is a fact, never mind the modern technologies that are to be used.</p>
<p dir="ltr"><strong>The economy</strong></p>
<p dir="ltr"><a href="http://www.i-tour.ro/vizitati-rosia-montana/"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft" alt="" src="http://www.i-tour.ro/wp-content/uploads/2013/08/Galeriile-romane-Rosia-Montana.jpg" width="286" height="199" /></a>This chapter is a little more clear, at least concerning the facts but we are facing an important decision we have to make as a country. I say only a little more because the contract between the state and RMGC is a secret. What we know is that Romania will gain 6% royalty (from 4% in the first offer) or around $5 billion (royalty, taxes, contracts&#8230;). I would say: peanuts. I admit I am not familiar with what is an average royalty in similar cases but 6% sounds like a joke.</p>
<p dir="ltr">There is also the discussion of a possible hidden agenda as apparently the area has other resources as well, estimated to a value double or even more than the one of the gold and silver. RMGC said they do not have licence for those and they don&#8217;t even have the means to extract them. So let&#8217;s say they are telling the truth although an exclamation mark remains.</p>
<p dir="ltr">The economical benefits are the most strong arguments of those in favor of the project. And yes, it is an opportunity but an opportunity that will help Romania on the short term and will probably make things on the long term even worse than without the $5 billions. Why? Because no country ever proved sustainability exploiting its natural resources, on the contrary. This phenomenon happend before, has a logical explanation and even a name: <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Dutch_disease" target="_blank">the Dutch disease</a>. Not a too appealing name, is it?</p>
<p dir="ltr">So this is a matter of choice: short term gain that we might try to multiply (and unfortunately the way we handled the European Funds suggests that we are not yet good at that) or safer, long term sustainability.</p>
<p dir="ltr"><strong>The politics</strong></p>
<p dir="ltr"><a href="http://irinamonica.wordpress.com/tag/proteste-bucuresti/"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft" alt="" src="http://irinamonica.files.wordpress.com/2013/09/proteste-magheru-rosia-montana-bucuresti.jpg?w=500&amp;h=322" width="321" height="207" /></a>I&#8217;m not even sure how to approach this because our country politics is a laugh. The president, Traian Băsescu, is a supporter of the project, but he said he will remain neutral now to be able to arbitrate with objectivity if needed. The party in power (USL) had on its agenda very clearly stipulated &#8220;to stop the Roșia Montană Project&#8221; and now it&#8217;s also a supporter and even proposed the law that gives too much power to RMGC. That&#8217;s far from stopping it. The prime minister, Victor Ponta (the same one who was involved in a plagiarism scandal, always contradicts himself and many voices call him a schizophrenic) said that as the Prime Minister he approves the project, but as a member of the Parliament he would vote against. Sounds like something you would say in a schoolyard to not upset any of your friends.</p>
<p dir="ltr">And all agree that, if the law is approved by the Parliament, the president will demand for a referendum before he signs it. And again, some voices comment that this will be just a delay, or a move of some sort in favor of the project. It&#8217;s hard not to see everything as a conspiracy.</p>
<p dir="ltr" style="text-align: center;"><strong>***</strong></p>
<p dir="ltr">So now we wait. But not in silence. Although some of the media stopped promoting the RMGC spots, most of the media cover the manifestations that are happening for 5 days now only timidly. But that almost doesn&#8217;t matter. The protesters demand and want:</p>
<ol>
<li>To stop the project</li>
<li>The declassification of the contract between the state and RMGC</li>
<li>The ban of cyanide</li>
<li>Introducing Roșia Montană in the UNESCO heritage</li>
</ol>
<p dir="ltr">And more and more people join the cause.</p>
<p dir="ltr">I told you at the beginning of the text that this was not a story about a gold rush and if you read this far I will now tell you what I meant.</p>
<p dir="ltr">The majority of people standing in the streets as I write this are young people. We, as a country, started to learn what democracy is 25 years ago. Most 25 years old persons are still struggling to understand who they are, what life is, what are their beliefs and values. It&#8217;s the time when you make those decisions. This is why I believe this is a crucial historical moment. I think this is the moment when we define who we are. As citizens. As a country. Some of our politicians are ex-communists partially adapted to the new regime, more of our politicians are probably corrupted and most of them are completely inefficient. But democracy is about the power of the people. And these days I feel that the fight passed beyond the exploitation of a country and a potential environmental risk. It became about who we are: letting some <em>money-havers</em> be above the law or fighting for what&#8217;s right and for our future.<strong> These days seems that the new generations are trying to prove that they are able to influence what happens to them, that they are active citizens and that they are committed to their values. And that can mean the birth of a different country! One that you will hear more and more nice things about.</strong></p>
<p dir="ltr" style="text-align: right;">A preoccupied citizen</p>
<p dir="ltr" style="text-align: left;"><em>//click on the photos for photo credit</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2013/09/06/to-gold-or-not-to-gold-to-democracy/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4916</post-id>	</item>
		<item>
		<title>10 ani de DaAfaceri</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/03/29/10-ani-de-daafaceri/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2013/03/29/10-ani-de-daafaceri/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 29 Mar 2013 23:19:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<category><![CDATA[10ani daafaceri]]></category>
		<category><![CDATA[asociatia studenteasca daafaceri]]></category>
		<category><![CDATA[daafaceri]]></category>
		<category><![CDATA[dafi]]></category>
		<category><![CDATA[monica munteanu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=4128</guid>

					<description><![CDATA[Martie 2013 este luna în care DaAfaceri împlinește 10 anișori. Îmi amintesc și acum primul contact cu asociația când, participant fiind la unul dintre proiecte, într-o sală ascunsă din ASE, mă uitam cu admirație la Horia, Georgiana și Virgil cum gestionează o sală plină cu oameni și cum vorbesc la per tu cu niște oameni [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/20130330-014951.jpg"><img decoding="async" class="alignleft size-full" alt="20130330-014951.jpg" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/20130330-014951.jpg" /></a></p>
<p>Martie 2013 este luna în care <a href="http://www.daafaceri.wordpress.com">DaAfaceri</a> împlinește <strong>10 anișori</strong>. Îmi amintesc și acum primul contact cu asociația când, participant fiind la unul dintre proiecte, într-o sală ascunsă din ASE, mă uitam cu admirație la Horia, Georgiana și Virgil cum gestionează o sală plină cu oameni și cum vorbesc la per tu cu niște oameni importanți care erau acolo să ne învețe despre organizarea de evenimente. Mai târziu am ajuns să ajut și eu la organizare, mândră proaspătă daafaceristă: să trimit mailuri, să țin interviuri, să tai ecusoane, să depun cereri de săli la rectorat&#8230;</p>
<p>Apoi am ajuns să coordonez eu proiecte&#8230;mai multe mailuri, ședințe, schițe de strategii, întâlniri, ppt-uri și multe bannere desenate stângaci în Flash.</p>
<p>Un an mai târziu, cu o funcție nouă, mai pompoasă și mai provocatoare (pentru că devenisem președinte) am prins curaj să fac planuri mărețe, să gândesc sigle noi, sloganuri și strategii, noi departamente, proiecțele mici pentru motivarea echipei și teambuildinguri la munte, parteneriate noi și tot felul de metode pentru dezvoltarea noilor membri. Și acum îmi mai vin idei pentru &#8220;pastiluța de luni dimineață&#8221; sau despre cum ar trebui să gândim viziunea organizației și îmi e dor de nopțile albe sau orele întregi de discuții cu <a href="http://www.incepanddeazi.ro">Monica</a>.</p>
<p>Când mă gândesc câte s-au întâmplat în 3 ani mi se pare că sunt mai bătrână decât în realitate. Mi-am luat de acolo lecții pe care nici nu am răbdare să le număr și am lăsat acolo un strop din mine. Datorită DaAfaceri am început să mă gândesc la antreprenoriat ca la o opțiune și tot acolo am început să fac primii pași pentru a prinde curaj.</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/20130330-015206.jpg"><img decoding="async" class="aligncenter size-full" alt="20130330-015206.jpg" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/20130330-015206.jpg" /></a></p>
<p>Am așteptat puțin înainte să scriu acest articol pentru că am vrut să apuc să cunosc puțin DaAfaceri de acum. M-am bucurat să mă întorc astăzi în sediu să aflu că unele lucruri încă se fac așa cum le-am gândit &#8220;pe vremea mea&#8221; și că altele se schimbă. Am descoperit un DaAfaceri mai calm și mai unit ca niciodată. Bravo, drăgălașilor!</p>
<p>DaAfaceri &#8220;a dat&#8221; oameni numai unul și unul și mă mândresc să le fiu colegă. Nu dau nume pentru că nu aș vrea să uit pe cineva. Nu pot decât să sper ca asociația asta mică și deosebită ce ne-a ajutat până acum pe noi să creștem mari să facă asta cel puțin încă 10 ani de-acum încolo! La mulți ani, DaAfaceri!</p>
<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/20130330-015258.jpg"><img decoding="async" class="aligncenter size-full" alt="20130330-015258.jpg" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/03/20130330-015258.jpg" /></a></p>
<p><em>Ar fi interesant un DaAfaceri în cifre după 10 ani. Cine are curaj să facă aceste calcule?:)</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2013/03/29/10-ani-de-daafaceri/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">4128</post-id>	</item>
		<item>
		<title>O idee despre LGBT și despre drepturile omului.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2013/02/21/o-idee-despre-lgbt-si-despre-drepturile-omului/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Feb 2013 16:34:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3385</guid>

					<description><![CDATA[Am fost vara trecută la 2 cursuri diferite unde s-au abordat probleme legate de Human Rights, implicit și discriminarea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali). Mi s-a părut atunci, gândindu-mă la experiențele mele, că la noi, în România, nu există o puternică mișcare împotrivă ci că suntem oameni deschiși care acceptă că oamenii sunt diferiți. Aparent, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/02/Hillary_LGBT-quote.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-3387" alt="Hillary_LGBT-quote" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/02/Hillary_LGBT-quote-300x220.jpg" width="216" height="158" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/02/Hillary_LGBT-quote-300x220.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2013/02/Hillary_LGBT-quote.jpg 480w" sizes="auto, (max-width: 216px) 100vw, 216px" /></a>Am fost vara trecută la 2 cursuri diferite unde s-au abordat probleme legate de <em>Human Rights</em>, implicit și discriminarea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali). Mi s-a părut atunci, gândindu-mă la experiențele mele, că la noi, în România, nu există o puternică mișcare împotrivă ci că suntem oameni deschiși care acceptă că oamenii sunt diferiți. Aparent, ținând cont de ultimele titluri din presă sau de pe net, m-am înșelat teribil.</p>
<p>Hai să ne înțelegem:</p>
<ul>
<li>Homosexualitatea <em>se întâmplă</em> cumva incontrolabil. E ceva ce simți, fie că te naști așa &#8211; cum sugerează unele studii, fie că alegi să fii așa &#8211; cum susțin alții. Oricum ar fi e ceva personal și nu ar trebui să fie treaba nimănui, mai ales că nu afectează pe ceilalți. De ce ar fi problema cuiva că sunt eu homosexual, vegetarian, fan înfocat Apple, ortodox sau budist etc.? Nu ar trebui să fie o problemă și cred că normalitatea nu constă într-o anume religie sau orientare sexuală ci în libertatea de a fi așa cum vrem &#8211; atât timp cât nu facem rău altcuiva sau prin asta nu împiedicăm pe altul să fie la rândul său așa cum își dorește.</li>
</ul>
<p>Câteva articole/studii care să arate că &#8220;provine din noi înșine&#8221;&#8230;deci este &#8220;natural&#8221;:</p>
<p>&#8211; <a href="http://thinkprogress.org/lgbt/2012/06/14/499483/study-male-genetic-homosexuality/?mobile=nc" target="_blank">Study: Male Homosexuality Has Strong Genetic Basis Offset by Increased Female Fertility </a>(iulie 2012)<a href="http://thinkprogress.org/lgbt/2012/06/14/499483/study-male-genetic-homosexuality/?mobile=nc" target="_blank"><br />
</a>&#8211; <a href="http://www.salon.com/2012/12/11/study_there_is_no_gay_gene/" target="_blank">Study: There is no “gay gene”</a> &#8211; articolul arată importanța <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Epigenetics" target="_blank">epi-marks</a> (&#8220;butoanele&#8221; ce controlează când să se manifeste anumite gene și când nu. Aceste butoane fac să fim diferiți, de aceea nu suntem identici cu părinții noștri &#8211; chiar dacă avem aceleași gene ele se manifestă altfel. (decembrie 2012). Mai pe scurt în <a href="http://www.suntimes.com/news/metro/16998486-418/epi-marks-hold-answer-to-homosexuality.html" target="_blank">suntimes.com</a>, sau <a href="http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2246991/Why-people-gay-New-study-claims-trait-passed-mothers-sons-fathers-daughters.html" target="_blank">dailymail.co.uk</a>.<br />
&#8211; <a href="http://psychology.ucdavis.edu/rainbow/html/facts_mental_health.html" target="_blank">Facts About Homosexuality and Mental Health</a> &#8211; majoritatea psihologilor sunt de acord că homosexualitatea nu este o boală (deși poate duce la boli psihice din cauza presiunilor și a discriminării)</p>
<ul>
<li>Homosexualitatea nu e o boală. Nu se ia. Nu se ia nici prin atingere, nici prin aer și cu siguranță un copil nu ajunge homosexual pentru că află că așa ceva există sau pentru că i se vorbește despre asta. Dacă cineva are dovezi care arată opusul să le arate.</li>
</ul>
<ul>
<li>Homosexualii sunt la fel de <em>oameni</em> ca și heterosexualii. Am prieteni gay (și băieți și fete) și sunt oameni minunați. Homosexualitatea nu te transformă în altceva.</li>
</ul>
<ul>
<li>Există desigur și&#8230;<em>homosexuali agresivi</em> &#8211; să le spunem. Care exagerează, care vor să iasă în evidență necorespunzător etc. Să nu uităm însă că există și oameni heterosexuali perverși, care fac rău, care violează, care distrug, care apar la televizor și se scălâmbăie și se porcesc în toate felurile. Am citit știri cu preoți (<a href="http://adevarul.ro/locale/constanta/foto-arhiepiscopia-tomisului-zguduita-nou-scandal-preot-catedrala-traficant-etnobotanice-1_51141cf94b62ed5875e79a2f/index.html" target="_blank">1</a>, <a href="http://www.ziare.com/articole/scandal+abuzuri+sexuale+preoti" target="_blank">2</a>, așa la primul search) care fac lucruri necuviincioase nu doar pentru o față bisericească ci pentru oricine. Uscături sunt printre noi peste tot și dacă &#8220;noi heterosexualii&#8221; nu ne băgăm în aceeași oală cu ei, e nedrept să considerăm că homosexualii sunt toți la fel. Sau că relele sunt pornite de ei. Prin urmare există oameni răi. Punct. Homosexualitatea nu e un argument în plus.</li>
</ul>
<ul>
<li>Dacă ținem subiectul tabu (nu vorbim despre el la televizor, în școli, acasă) nu înseamnă că el nu există. Dimpotrivă, alimentând tabu-ul, mai ales alimentând conotația negativă, oameni mari și copii deopotrivă pot suferi enorm fiind nevoiți să se ascundă și să se prefacă sau să fie agresați. Și cum spuneam mai sus, dacă vorbim despre asta nu înseamnă că se înmulțește. Cu toții avem dreptul să fim fericiți.</li>
</ul>
<ul>
<li>Nu am auzit niciodată ca homosexualii să creadă că doar homosexualitatea e normală și să ia măsuri pentru ca toată lumea să fie așa. De ce heterosexualii ar avea dreptul să o facă? Doar pentru că sunt majoritari? O parte dintre oameni sunt gay, obișnuiți-vă cu asta. (și din nou: nu e o molimă care se răspândește).</li>
</ul>
<ul>
<li>Nu în ultimul rând, dacă ai opinii puternice împotriva homosexualității, ar fi o idee să reflectezi asupra ta puțin pentru că <a href="http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=homophobes-might-be-hidden-homosexuals" target="_blank">iată ce spun unii cercetători</a>.</li>
</ul>
<p>Aruncați-vă un ochi și pe<a href="http://gaylife.about.com/od/gaycelebrityprofiles/ig/Gay-Celebrity-Profiles/" target="_blank"> o listă cu bărbați celebri în istorie</a> a căror homosexualitate a fost confirmată sau sunt dovezi importante că ar fi fost. Vă citez doar trei, pe care sigur îi cunoașteți: Leonardo da Vinci, Tchaikovsky, Oscar Wilde.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>***</strong></p>
<p>Am scris articolul ăsta, deși nu e din sfera celor pe care le scriu de obicei, pentru că am învățat că există mai multe tipuri de oameni: <strong>opresorii</strong>, <strong>bystanders</strong> (sau cei care sunt neutrii și care uneori prin indiferență sporesc și mai mult impactul negativ al opresorilor) și <strong>aliații</strong> (sau persoanele active). Și îmi doresc să fiu în ultima categorie, pentru că aceștia sunt cei care vor schimba lumea în bine. În bine pentru toată lumea, nu doar pentru cine ne convine unora dintre noi! :)</p>
<p>Mă aștept că persoanele care mă citesc sunt oameni deschiși și nu opresori gata de <em>hate-crimes</em>. Sper să nu rămâneți nici bystanders. :)</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3385</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Viața ca înșiruire de momente fericite.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/07/26/viata-ca-insiruire-de-momente-fericite/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2012/07/26/viata-ca-insiruire-de-momente-fericite/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 Jul 2012 13:04:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3024</guid>

					<description><![CDATA[Studiile arată că oamenii care au un scop, un lucru în care cred și pentru care luptă (indiferent care e acela) sunt mai fericiți. Indiferent că e vorba de o cauză socială, un business, o religie e cert că ideea de scop ne ajută să dormim mai împăcați. Sunt convinsă că multe dintre religiile lumii [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/168855_10150946772913261_822141667_n.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft  wp-image-3057" title="168855_10150946772913261_822141667_n" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/168855_10150946772913261_822141667_n-300x225.jpg" alt="" width="195" height="146" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/168855_10150946772913261_822141667_n-300x225.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/168855_10150946772913261_822141667_n.jpg 640w" sizes="auto, (max-width: 195px) 100vw, 195px" /></a>Studiile arată că oamenii care au un scop, un lucru în care cred și pentru care luptă (indiferent care e acela) sunt mai fericiți. Indiferent că e vorba de o cauză socială, un business, o religie e cert că ideea de scop ne ajută să dormim mai împăcați. Sunt convinsă că multe dintre religiile lumii au apărut pentru că oamenii au nevoie de confortul sensului în viață și cu siguranță cu toții îl căutăm. Până la urmă ce înseamnă să trăiești? Pentru ce ne lăsăm transformați în roboți care alimentează un sistem ce ne lasă să murim de foame într-o societate care falimentează pentru că rămâne fără bani pe care nici măcar nu îi vedem? Complicat.</p>
<p style="text-align: center;">Cred că e sănătos să ne dorim să fim fericiți, iar fericirea înseamnă altceva pentru fiecare, iar ăsta e un lucru minunat, nu-i așa?</p>
<p>Pentru o perioadă fericirea mea era să îmi câștig independența, să simt că îmi dezvolt o carieră serioasă  și să locuiesc într-o casă cu mobilă albă, un copac la fereastră și un perete în dungi. Peretele în dungi s-a transformat într-un perete cu un text frumos, dar în rest, în ultimul an, am trăit în casa mea din vis, cu o pisică zglobie, o relație frumoasă, job-ul în consultanță pe care mi-l doream și suficient timp și resurse să dezvolt proiecte personale și să îmi umplu timpul liber cu zâmbete. Perfect și puțin mai mult.</p>
<p>Dar mâine împlinesc 24 de ani. Presupunând că mai trăiesc până la 100, sau măcar până la 80, cum voi putea să mă bucur de aceeași fericire atât timp dacă deja simt că m-am cam plictisit? Am eu felul ăsta nerăbdător și îndrăgostit de schimbare, ce să fac? :)</p>
<p>Așa că mergem mai departe, păstrăm amintirile frumoase să ne țină de cald și de bine când avem nevoie, și ieșim din zona de confort în căutarea unei noi fericiri. Da, sunt abstractă din nou. În cuvinte concrete&#8230;plec. Nu am decis unde exact și nici pentru cât timp, dar va fi suficient cât să îmi simțiți lipsa. Fizică. Că de scris voi continua să scriu, poate chiar mai bine pentru că voi avea despre ce, improvizația voi continua să o cresc, cu colegii din CROS voi continua să mă văd chiar și dacă doar pe Skype.</p>
<p>Un an nou, o nouă aventură. O nouă perlă în șirag. Ar putea să fie și asta o filosofie de viață interesantă.</p>
<p>Mai departe? Cine știe?! Viața nu are un scenariu, e toată o improvizație. Iar mie îmi place mult de tot să improvizez. :) Să fiți fericiți! Și curioși și entuziaști și aventuroși și deschiși la provocări! Și sănătoși! Și eu la fel.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2012/07/26/viata-ca-insiruire-de-momente-fericite/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3024</post-id>	</item>
		<item>
		<title>E greu să te informezi despre politică, limba română este prea veche și HR-ul filosofează prea mult. E nevoie de problem solvers pe bune.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/07/25/e-greu-sa-te-informezi-despre-politica-limba-romana-este-prea-veche-iar-hr-ul-filosofeaza-prea-mult-e-nevoie-de-problem-solvers-pe-bune/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2012/07/25/e-greu-sa-te-informezi-despre-politica-limba-romana-este-prea-veche-iar-hr-ul-filosofeaza-prea-mult-e-nevoie-de-problem-solvers-pe-bune/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 Jul 2012 09:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3042</guid>

					<description><![CDATA[Da, titlu lung. Inspirație mai ciudată azi. Și articolul e puțin lung, dar sfârșitul zic eu că merită. :) Zilele astea e o nebunie cu mediul ăsta politic care nu m-a atras niciodată. Nu e nevoie să vă mai spun. Și deși nu mă pricep și nu am fost niciodată prea atentă mi-am zis că [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/s_rubik-cubejpg1.jpeg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-medium wp-image-3049 alignleft" title="s_rubik-cubejpg1" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/s_rubik-cubejpg1-300x199.jpeg" alt="" width="300" height="199" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/s_rubik-cubejpg1-300x199.jpeg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/s_rubik-cubejpg1.jpeg 500w" sizes="auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px" /></a>Da, titlu lung. Inspirație mai ciudată azi. Și articolul e puțin lung, dar sfârșitul zic eu că merită. :)</p>
<p>Zilele astea e o nebunie cu mediul ăsta politic care nu m-a atras niciodată. Nu e nevoie să vă mai spun. Și deși nu mă pricep și nu am fost niciodată prea atentă mi-am zis că dacă vrei să faci să fie bine trebuie să te implici (în spiritul participării active despre care am discutat mult la trainingul din Serbia). Așa că, pentru a mă putea implica am început să mă informez. Pe scurt, am început să citesc tot ce prind: articole, puncte de vedere ale unor oameni mai deștepți ca mine într-astea&#8230; Oribil procedeu. Am descoperit că e îngrozitor de greu să te informezi. Să afli informații obiective pe care să le cântărești tu singur. Cu atâtea jocuri politice citești ceva ce ți se pare clar și logic doar pentru a găsi a doua zi o argumentare la fel de logică, dar care susține opusul. Groaznic, vă spun. Dar perseverez.</p>
<p>Apoi m-am lovit iar de limba noastră română, veche și neactualizată. A trebuit să traduc niște texte mai business din engleză. Îngrozitor! Să ne înțelegem, știu că limba noastră e grea și nu dintre cele mai melodioase, dar e a noastră și mi-e dragă. Mă exprim cel mai ușor în română, sunt cea mai creativă în română și pe blog mă străduiesc să nu o spurc în niciun fel. Dar avem nevoie de cuvinte noi! De multe ori, inteligența grupurilor încearcă să adapteze niște cuvinte însă din cauza exageraților limbii române care le cataloghează drept greșeli nu prea reușesc. Îmi amintesc că în facultate am fost la un concurs de limba franceză. La unul dintre exerciții ți se dădeau niște definiții și trebuia să propui un cuvânt pentru definiția respectivă (de exemplu, îmi amintesc că era dată și definiția display-ului telefonului mobil pentru care nu exista un cuvânt franțuzesc). Mai departe, cele mai bune propuneri erau transmise nu știu unde pentru a fi propuse spre adoptare în dicționar. Ce-ar fi să facem și noi asta dacă tot nu ne plac englezismele?</p>
<p>Și se anunță conferința anuală HR Club care mi-a amintit de ediția trecută și de multe alte evenimente de HR la care am participat. Nu știu cum e în alte domenii, dar aici simt că sunt o mulțime de oameni mișto și cu potențial, dar care se pierd în filosofii. Stăm și discutăm concepte peste concepte și le redenumim și le reclasificăm de un milion de ori însă problemele rămân aceleași mereu. Mi-ar plăcea niște <em>power-sessions</em> în care să avem o problemă și să ieșim de acolo cu rezolvarea pe hârtie. Nu doar să discutăm problema&#8230;să o rezolvăm, pe bune!</p>
<p>Și uite-așa mi-a amorțit cartea pe genunchi în metrou gândindu-mă ce tare ar fi să existe un grup de oameni care să facă exact asta. Să rezolve probleme. Să se numească <em><strong>problem-solvers for real</strong> </em>și să înceapă de la lucruri mici și încet-încet acestea să crească în complexitate. Să se adune când e nevoie, să facă un plan, să dea telefoane, să se agite puțin și să rezolve problema. (să construiască un wiki cu istoria politicii românești cât se poate de obiectivă, cu fapte nu interpretări; să organizeze un concurs pentru inventarea de cuvinte pe care să le înainteze mai departe Academiei Române &#8230; ) Chiar cred că se poate. Acum sunt pe picior de plecare pentru o perioadă, dar mă întorc și revin la idee.</p>
<p>Până atunci gândiți-vă cât de oameni de acțiune sunteți și cât doar filosofați. Când ați rezolvat ultima oară ceva cu adevărat? Cum v-ați simți să o faceți? :)</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2012/07/25/e-greu-sa-te-informezi-despre-politica-limba-romana-este-prea-veche-iar-hr-ul-filosofeaza-prea-mult-e-nevoie-de-problem-solvers-pe-bune/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>4</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3042</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Internetul cam distruge conceptul de comunitate.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/07/17/internetul-cam-distruge-conceptul-de-comunitate/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2012/07/17/internetul-cam-distruge-conceptul-de-comunitate/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Jul 2012 07:58:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<category><![CDATA[comunitate]]></category>
		<category><![CDATA[comunitati]]></category>
		<category><![CDATA[comunitati online]]></category>
		<category><![CDATA[cros]]></category>
		<category><![CDATA[daafaceri]]></category>
		<category><![CDATA[facebook]]></category>
		<category><![CDATA[hr club next generation]]></category>
		<category><![CDATA[internet]]></category>
		<category><![CDATA[young hr pros]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=3028</guid>

					<description><![CDATA[Am fost vineri la seara alumnilor a Școlii HR Club Next Generation. Din 5 ediții ori aproximativ 20 de participanți ne-am strâns cred că nici 10 (cei din ediția a VI-a nu se pun pentru că ei erau deja acolo). În CROS ne confruntăm mereu cu problema asta a comunităților care nu e exploatată la [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/comunitate.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-3030 alignleft" title="comunitate" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/07/comunitate.jpg" alt="" width="275" height="183" /></a>Am fost vineri la seara alumnilor a <a href="http://www.hr-club.ro/sites/nextgeneration/" target="_blank">Școlii HR Club Next Generation</a>. Din 5 ediții ori aproximativ 20 de participanți ne-am strâns cred că nici 10 (cei din ediția a VI-a nu se pun pentru că ei erau deja acolo). În<a href="http://www.cros.ro" target="_blank"> CROS</a> ne confruntăm mereu cu problema asta a comunităților care nu e exploatată la potențialul maxim pentru că oamenii parcă nu se implică atât cât ar putea. În <a href="http://daafaceri.wordpress.com/" target="_blank">DaAfaceri</a> pățeam la fel și am auzit de multe alte ONGS-uri unde, după ce se termină mandatul, indiferent cât de uniți erau înainte, relațiile se pierd.</p>
<p>Mă gândesc cu jind la cenaclurile de pe vremuri, la cercurile de oameni de știință care, pe lângă familii și propriile activități, se identificau și cu o comunitate. Și chiar făceau parte din ea. Îi ajuta să aibă activități extra, să facă schimb de informații și să le fie recunoscute meritele.</p>
<p>Acum internetul face toate astea pentru noi. Nu mai simțim atât de valoroasă experiența de a-l asculta pe altul vorbind despre ce a făcut el când răspunsul despre cum se face poate fi la un Google distanță. Și e de ajuns sa spui orice prostie pe Facebook și cu siguranță se vor găsi câțiva care să îți recunoască meritele apăsând Like. Suntem parte din grupuri virtuale, dar le folosim rareori postând câte un link când ne aducem aminte. Când <a href="http://www.bulentduagi.ro" target="_blank">Billy</a> a pornit <em>Young HR PROs</em> pe Facebook m-am gândit &#8220;ce tare! să vezi ce discuții vom genera și ce HR pro mă voi simți&#8221;. Dar nu a fost chiar așa. Ca multe alte inițiative de genul supraviețuiește mai mult datorită efortului fondatorului și nu pentru că există o comunitate care o susține.</p>
<p>Acum este mult despre a da <em>attend</em> și a bifa. Implicarea activă lipsește. Iar internetul cu toate meritele lui în acest caz nu face decât să superficializeze relațiile. Suntem mai interesați de cantitate (<span style="text-decoration: underline;">câte</span> like-uri primim, <span style="text-decoration: underline;">din câte</span> grupuri facem parte, <span style="text-decoration: underline;">câți</span> prieteni avem&#8230;) și mai puțin de calitate (<span style="text-decoration: underline;">de la cine</span> primim like, <span style="text-decoration: underline;">din ce</span> grupuri facem parte și <span style="text-decoration: underline;">ce rol</span> avem acolo, <span style="text-decoration: underline;">cu cine</span> suntem prieteni și <span style="text-decoration: underline;">cum valorizăm</span> relația cu ei). Și da, în DEX comunitate înseamnă grup de oameni care au ceva în comun, dar în realitate când vorbim de comunități vrem să ne referim la mai mult decât atât.</p>
<p>Încă nu am o idee de cum am putea îmbunătăți asta, probabil formarea unei noi comunități, <em>a oamenilor care își doresc să facă parte cu adevărat dintr-o comunitate</em>, nu va ajuta. Simt doar o mâhnire pe care voiam să mi-o exprim, mai ales că și eu am făcut și fac parte din comunități unde doar îmi apare numele pe-o listă. Dar îmi dau seama că nu e bine și încerc să renunț sau să mă implic. Sau cine știe, poate e bine și doar am îmbătrânit eu.</p>
<p>Ce-i drept&#8230;e greu să fii peste tot, dar e greu și să nu fii. :)</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2012/07/17/internetul-cam-distruge-conceptul-de-comunitate/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>4</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3028</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Specific românesc.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/05/22/specific-romanesc/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2012/05/22/specific-romanesc/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 May 2012 19:42:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<category><![CDATA[specific romanesc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2962</guid>

					<description><![CDATA[Săptămâna viitoare plec în Serbia la o săptămâna întreagă de training pe street theatre, improvizație, jonglerie, animație etc. Și fiind un training internațional cu participanți din vreo 8 țări ne-au rugat să aducem cu noi câteva lucruri specifice țării din care venim. Și m-ar ajuta enorm și cred că ar fi un exercițiu bun și [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/logo-romania.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft  wp-image-2963" title="logo_rumania" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/logo-romania-300x206.jpg" alt="" width="190" height="130" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/logo-romania-300x206.jpg 300w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/05/logo-romania.jpg 600w" sizes="auto, (max-width: 190px) 100vw, 190px" /></a>Săptămâna viitoare plec în Serbia la o săptămâna întreagă de training pe street theatre, improvizație, jonglerie, animație etc. Și fiind un training internațional cu participanți din vreo 8 țări ne-au rugat să aducem cu noi câteva lucruri specifice țării din care venim.</p>
<p>Și m-ar ajuta enorm și cred că ar fi un exercițiu bun și haios să veniți cu idei!:D</p>
<p>Deci, ce trebuie să aducem:</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>O carte cu povești pentru copii (ceva cu care am crescut) din cultura noastră, poate cu povestea noastră preferată în ea.</strong></span></p>
<p>Aici am oscilat între Creangă și Ispirescu. Creangă pentru că a scris povestea mea preferată (a porcului &#8211; cu care am o mulțime de amintiri) și Ispirescu pentru că sunt povești adunate din folclor. Să vedem ce găsesc.</p>
<p><strong><span style="color: #ff0000;">Ceva mâncare și băutură cu specific românesc.</span> (și să ne asigurăm că e și ceva dulce acolo pentru că vor avea loc international coffee breaks).</strong></p>
<p>Cu mâncarea e complicat căci nu pot lua cu mine sarmale sau mămăliga (cam dificil de pus în geamantan, de cărat 15 ore etc..) deci sunt în pană de idei aici. M-am gândit să iau ca desert ciocolățele ROM (că sunt cu istorie). Un coleg m-a îndemnat să le duc pălincă. :))</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Un CD cu muzică specifică, dar nu trebuie să fie neapărat folclor.</strong></span></p>
<p>Aici am făcut o scurtă listă mai complexă, să guste din toate:</p>
<p>&#8211; un Gigă Petrescu<br />
&#8211; Rapsodia 1 de Enescu<br />
&#8211; Moonlight Breakfast (pentru că au un sound mai atipic, i-am descoperit de curând și îmi plac mie)<br />
&#8211; Inna (nu sunt eu înnebunită după melodiile ei, dar e pe val acum, susține România &#8211; cred că ar fi potrivit).<br />
&#8211; O horă veselă<br />
&#8211; un nai de-al lui Zamfir<br />
&#8211; Vama Veche (mare, 1 mai&#8230;plus că a marcat perioada liceului a generației mele)<br />
&#8211; &#8230;?</p>
<p><span style="color: #ff0000;"><strong>Fotografii de la un eveniment important (nuntă, sărbătoare importantă etc.)</strong></span></p>
<p>Aici sunt acoperită. :D</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Voi ce ați lua?</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2012/05/22/specific-romanesc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>6</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2962</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Ce NU e 8 Martie!</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/03/08/ce-nu-e-8-martie/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 08 Mar 2012 14:21:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<category><![CDATA[8 martie]]></category>
		<category><![CDATA[ziua femeii]]></category>
		<category><![CDATA[ziua mamei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2787</guid>

					<description><![CDATA[Nu este o competiție între buchetele de flori primite, numărul de bomboane sau surprize plăcute. Și nu este o zi în care să ne zâmbim frumos și să ne invidiem în gând. Nu este una dintre cele 5 zile din an când ar trebui să  avem grijă cum arătăm, ar trebui să fie una din [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<ul>
<li><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/619-00821133w.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-medium wp-image-2788 alignright" title="619-00821133" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/619-00821133w-231x300.jpg" alt="" width="231" height="300" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/619-00821133w-231x300.jpg 231w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/619-00821133w.jpg 425w" sizes="auto, (max-width: 231px) 100vw, 231px" /></a></li>
<li>Nu este o competiție între buchetele de flori primite, numărul de bomboane sau surprize plăcute. Și nu este o zi în care să ne zâmbim frumos și să ne invidiem în gând.</li>
</ul>
<ul>
<li>Nu este una dintre cele 5 zile din an când ar trebui să  avem grijă cum arătăm, ar trebui să fie una din cele 365.</li>
</ul>
<ul>
<li style="text-align: left;">Nu e o zi în care nouă femeilor ne este permis să avem așteptări <em>monstruase</em> de la bărbații din jurul nostru.</li>
</ul>
<ul>
<li>Nu este o zi în care avem voie să ne supărăm pentru că el nu ne-a citit gândurile cu privire la cum va arăta &#8220;azi&#8221;.</li>
</ul>
<ul>
<li>Nu este o zi în care suntem mai bune, mai frumoase, mai feminine și mai spectaculoase. Este doar ziua în care sărbătorim că suntem așa în fiecare zi. :)</li>
</ul>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2787</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Suntem penibili, dar frumoși!</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/03/02/penibilul-frumusetii/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2012/03/02/penibilul-frumusetii/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 02 Mar 2012 10:02:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<category><![CDATA[Self management]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2762</guid>

					<description><![CDATA[În ultimele două luni m-am tot răsfățat. Am fost pentru prima oară la masaj, la saună (umedă și uscată), datorită concursului lui Carmen mi-am făcut și un drenaj limfatic&#8230; O mulțime de răsfățuri ar spune unii, însă eu mi-am dat seama că nu sunt tocmai pentru mine. Nu sunt cel mai mare fan, oricât de [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/electrostimulare1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-thumbnail wp-image-2763 alignleft" title="electrostimulare1" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/electrostimulare1-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>În ultimele două luni m-am tot răsfățat. Am fost pentru prima oară la masaj, la saună (umedă și uscată), datorită <a href="http://www.carmenalbisteanu.ro/2012/01/05/concurs-lucrurile-mici-care-ne-mentin-in-forma/" target="_blank">concursului lui Carmen</a> mi-am făcut și un drenaj limfatic&#8230; O mulțime de răsfățuri ar spune unii, însă eu mi-am dat seama că nu sunt tocmai pentru mine. Nu sunt cel mai mare fan, oricât de <em>trendy-fancy</em> ar părea activitățile astea.</p>
<p>Și am realizat câte tâmpenii penibile facem pentru a înlătura alte tâmpenii pe care noi singuri ni le băgăm în organism.</p>
<p>Sunt curioasă ce ar crede niște extraterești despre noi dacă ne-ar vedea cum ne înghesuim capul într-o gaură și ne lăsăm unși de alții cu uleiuri, cum stăm degeaba, pleoștiți, în camere încinse și întunecate așteptând să ieșim de acolo slabi și supli, cum ne băgăm în aparate robotizate care sug din noi grăsimile pe care tot noi le-am pus acolo. Oribil. Citiți ELLE sau altă revistă <em>glossy/fashion</em> vreo două luni și o să găsiți acolo noi și noi metode aiurite care ar trebui să ne facă frumoase: cu creme, cu ace, cu impulsuri, cu aparaturi sofisticate; noi doar stând, goi și vulnerabili, așteptând transformarea miraculoasă. Și nu e nici mai rapid ca să poți folosi asta ca scuză!<a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/drenaj-limfatic-si-venos.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-thumbnail wp-image-2764 alignright" title="drenaj-limfatic-si-venos" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/03/drenaj-limfatic-si-venos-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Mi-e greu să înțeleg de ce când natura ne-a gândit frumoși și sănătoși. Și ne-a lăsat picioare să mergem și să alergăm, ne-a dat ochi și minte să decidem ce e bun de mâncat și ce nu, ne pune în situații care ne provoacă pentru a nu ne lamenta/stagna/plictisi. De ce alegem să fim caraghioși și penibili tocmai pentru a evita să fim așa? Doar mie mi se pare ciudat? :)</p>
<p>Aveți grijă de voi! Preveniți, nu tratați! Rămâneți frumoși, nu încercați să vă cumpărați frumusețea! Mai ales voi, doamnelor! :)</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2012/03/02/penibilul-frumusetii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2762</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Un handicap modern.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/02/20/un-handicap-modern/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2012/02/20/un-handicap-modern/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 20 Feb 2012 21:14:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2725</guid>

					<description><![CDATA[Și un coleg și un prieten m-au speriat puțin când mi-au demonstrat că dacă se întâmplă ceva care să facă curentul să pice în tot orașul/țara/lumea suntem terminați. Nu e nevoie de bombe, războaie sau boli. Doar să ni se ia curentul și nimic nu va mai funcționa: magazine, telecomunicații, benzinării&#8230; Nu cred că mai [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/02/tech2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-2726" title="tech2" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/02/tech2-225x300.jpg" alt="" width="225" height="300" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/02/tech2-225x300.jpg 225w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2012/02/tech2.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 225px) 100vw, 225px" /></a>Și un coleg și un prieten m-au speriat puțin când mi-au demonstrat că dacă se întâmplă ceva care să facă curentul să pice în tot orașul/țara/lumea suntem terminați. Nu e nevoie de bombe, războaie sau boli. Doar să ni se ia curentul și nimic nu va mai funcționa: magazine, telecomunicații, benzinării&#8230; Nu cred că mai există vreun dubiu că suntem dependenți de tehnologie.</p>
<p>Prin urmare, <strong>să fii atehnic în zilele noastre este egal cu a avea un handicap</strong>. Când un copil de patru ani înțelege și poate să folosească ceva ce  tu nu poți atunci ai o problemă. Mai ales când acel lucru este o extensie a brațelor. Am surprins un tip zilele trecute pentru că a aflat că știu să îmi instalez singură Windowsul. <em>Say what?</em> Sunt oameni care nu știu încă să dea <em>Next</em> de câteva ori?</p>
<p>Mi s-a părut foarte drăguț <a href="http://www.madalinauceanu.ro/de-unde-am-inceput/?utm_source=feedburner&amp;utm_medium=feed&amp;utm_campaign=Feed%3A+careeradvisor%2FfdSZ+%28Madalina+Uceanu+-+Career+Advisor%29&amp;utm_content=Google+Reader" target="_blank">articolul Mădălinei</a> despre cum se făcea recrutarea pe vremea când CV-urile se trimiteau prin poștă, uneori scrise de mână. Acum, acest lucru pare aproape imposibil de conceput. Și o admir pentru că a trecut de la a lipi anunțuri în caiete studențești la a promova importanța social media.</p>
<p>Prin urmare, &#8220;sunt puțin atehnic&#8221; nu mai e o scuză. Dacă știi să mănânci, să scrii și să citești ar trebui să știi și să deschizi calculatorul, să trimiți un e-mail sau să dezarhivezi un fișier. Și mai mult, să poți să folosești Google pentru a te descurca cu erori, a învăța cum se fac anumite lucruri la calculator sau a folosi diverse aplicații. Bunicii mei au învățat să scrie sms-uri într-o zi, părinții mei au învățat ușor Y!mess pentru a vorbi când sunt la distanță&#8230; Dacă vrei să te descurci, poți.</p>
<p>Și apropo, super ofertă de tehnologie: acum puteți lăsa comentarii și folosind Facebook-ul. <em>Isn&#8217;t that something or what? </em>(cel puțin așa ar trebui, poate mă ajutați să și testăm asta&#8230;)<em><br />
</em></p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2012/02/20/un-handicap-modern/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2725</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Week off</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2012/01/24/week-off/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Jan 2012 23:12:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2688</guid>

					<description><![CDATA[Saptamana asta va fi un dute-vino continuu si se anunta cel putin interesanta, insa (ca o gura de aer proaspat) ma va tine departe de calculator. Ne mai citim pe Facebook, caci acolo intru cel mai usor de pe telelfon!:) Si nu va impacientati (:p) caci saptamana urmatoare recuperez cu articole despre de ce invata [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Saptamana asta va fi un dute-vino continuu si se anunta cel putin interesanta, insa (ca o gura de aer proaspat) ma va tine departe de calculator. Ne mai citim pe Facebook, caci acolo intru cel mai usor de pe telelfon!:) Si nu va impacientati (:p) caci saptamana urmatoare recuperez cu articole despre de ce invata copiii, de ce e bun un Assessment Center, prima intalnire despre procesul de autonomie in invatare cu Autonomica mea, brandingul intern al departamentelor de HR si altele surpriza. Saptamana cu inspiratie va doresc!  &#8211; PS:scrisul de pe telefon e groaznic&#8230;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2688</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Catastrofe în lanț.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2011/09/27/catastrofe-in-lant/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 27 Sep 2011 09:43:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2371</guid>

					<description><![CDATA[Mă amuza teribil penibilul poveștilor trase de păr din telenovele. Tocmai când totul e pe cale să se rezolve, fix când să intre personajul unu, iese personajul doi din încăpere și îl ratează la secundă. Sau scrisoarea ce conține secretul secretelor alunecă după o carte ceva mai groasă. Ai spune că în realitate nu se [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/09/catastrofe_in_lant.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-2372" title="catastrofe_in_lant" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/09/catastrofe_in_lant-237x300.jpg" alt="" width="237" height="300" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/09/catastrofe_in_lant-237x300.jpg 237w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/09/catastrofe_in_lant.jpg 810w" sizes="auto, (max-width: 237px) 100vw, 237px" /></a>Mă amuza teribil penibilul poveștilor trase de păr din telenovele. Tocmai când totul e pe cale să se rezolve, fix când să intre personajul unu, iese personajul doi din încăpere și îl ratează la secundă. Sau scrisoarea ce conține secretul secretelor alunecă după o carte ceva mai groasă. Ai spune că în realitate nu se pot întâmpla coincidențe din&#8217;astea care transformă o poveste de 3 episoade într-una de 300.</p>
<p>În <a href="https://corinaanghel.ro/2011/09/06/the-story-of-success/">Outliers</a>, autorul spune la un moment dat că e nevoie de acumularea a cel puțin 5 factori perturbatori pentru a avea loc un accident de avion. Oricare 4 combinații nu ar avea același efect dezastruos. Au avut loc cel puțin <a href="http://planecrashinfo.com/database.htm">49 de accidente de avion în 2010</a>, deci cu coincidențele nu e de glumit.</p>
<p>Și acum să vă povestesc și de ce atâta introducere. E haios cum s-au întâmplat o mulțime de coincidențe în aceeași zi, așa că am zis că ar fi amuzant să număr de câte ori putea fi evitată o mică problemă.</p>
<p>Ce aveam de făcut e simplu. Să plec de la birou, să merg la balet, să-l sun pe Radu când ajung acasă și să mă văd cu el lângă blocul meu pentru a-i da niște foi și două CD-uri.</p>
<p><span style="color: #99cc00;"><em>(1)</em></span> În ultimele zile am fost la Alba-Iulia să țin un training și mi-am pierdut stick-ul de net, <em><span style="color: #99cc00;">(2)</span></em> iar pentru că cei de la RDS se mișcă foarte greu voi avea net acasă abia de miercuri -dacă am noroc. Când am plecat de la birou<em><span style="color: #99cc00;"> (3)</span></em> mi-am uitat telefonul. Am zis că nu e o problemă așa mare pentru că o să îl folosesc pe al prietenului meu ca să îl sun pe Radu. <em>Big mistake</em>, pentru că m-am întâlnit cu prietenul meu la metrou, întâmplător și <em><span style="color: #99cc00;">(4)</span></em> se grăbea să ajungă undeva deși <em><span style="color: #99cc00;">(5)</span></em> întâlnirea respectivă trebuia să fii avut loc cu vreo două ore mai devreme, dacă nu intervenea ceva în programul tipului. Am plecat împreună, gândindu-mă că acasă oricum nu am nici net nici telefon așa că pot suna de la el, pe drum. Ca să vezi <em><span style="color: #99cc00;">(6)</span></em> nu avea baterie. Am apucat doar să o sun pe mama, care mi-a dat numărul surorii mele pe care voiam să o rog să îmi caute numărul lui Radu pe net. <em><span style="color: #99cc00;">(7)</span></em> Alina era plecată la o prietenă și nu a răspuns. Am ajuns acasă după o oră jumate, am pus telefonul la încărcat și am început să sunăm prin agendă pentru a găsi pe cineva treaz. <em><span style="color: #99cc00;">(8)</span></em> Prietena mea cea mai bună avea telefonul închis, <span style="color: #99cc00;"><em>(9)</em></span> prietenul lui cel mai bun dormea. Într-un final am găsit în Thunderbird niște mailuri salvate local însă <em><span style="color: #99cc00;">(10)</span></em> Radu nu avea numărul de telefon trecut în semnătură. Într-un final am găsit numărul unei cunoștințe comune, am deranjat-o la 12 noaptea, mi-a dat numărul lui Radu, i-am dat sms și ne-am întâlnit dimineață înainte să plece.</p>
<p>Și dacă ați avut răbdare să ajungeți până aici, înseamnă că ați realizat și voi, la fel ca și mine, cât de dependenți suntem de tehnologie. Mi-am propus ca de acum să am mai multă grijă să nu îmi mai uit telefonul, să merg mereu cu încărcătorul la mine, să port o agendă fizică cu numerele de telefon și să rețin mai mult de două câte știu acum. Cam asta, deși sunt sigură că nu te poți pune cu Universul orice ai face. :)</p>
<p>Zi fără catastrofe în lanț sau alinieri nepotrivite de planete vă doresc!</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2371</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Mă găsiți în bolul meu de sticlă.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2011/09/02/ma-gasiti-in-bolul-meu-de-sticla/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 02 Sep 2011 20:49:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2340</guid>

					<description><![CDATA[Nu foarte demult scriam textul de mai jos. L-am găsit în timp ce căutam lista cu &#8220;locuri de văzut&#8221; în calculator. Weekend-ul acesta mă ascund de toate. Weekend-ul acesta e despre un bol de sticlă. Vă recomand să mai intrați și voi într-al vostru din când în când. Promit să vă fac cu mâna de [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/09/Escher_glass_ball.jpeg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-2342" title="Escher_glass_ball" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/09/Escher_glass_ball-210x300.jpg" alt="" width="160" height="228" srcset="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/09/Escher_glass_ball-210x300.jpg 210w, https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/09/Escher_glass_ball.jpeg 229w" sizes="auto, (max-width: 160px) 100vw, 160px" /></a>Nu foarte demult scriam textul de mai jos. L-am găsit în timp ce căutam lista cu &#8220;locuri de văzut&#8221; în calculator. Weekend-ul acesta mă ascund de toate. Weekend-ul acesta e despre un bol de sticlă. Vă recomand să mai intrați și voi într-al vostru din când în când. </em></p>
<p><em>Promit să vă fac cu mâna de pe Transalpina! :)</em></p>
<p><strong>Realități în 500 de cuvinte.</strong></p>
<p>Ne ferim de ploaie ca de dracu, ne înghesuim în tramvaie şi în maşini; maşini pentru care plângem când le lovim, dar pe care le înlocuim apoi cu altele mai scumpe, cumpărate din bani pe care nu îi avem; lucrurile bune nu sunt niciodată întâmplătoare, pentru lucrurile rele nu suntem niciodată vinovaţi noi; ne călcăm în picioare şi ne gândim la cât ghinion avem că cel pe care am călcat a căzut fix în faţa noastră; mâncăm căcat în fiecare zi pentru că o vorbă din bătrâni spune că asta aduce noroc; ne cumpărăm haine scumpe şi uităm să scoatem etichetele; dăm bani unora care au mai mulţi ca noi pentru că dacă el stă jos pe stradă şi cere iar tu-i dai înseamnă că eşti un om mai bun; indiferent cât de tare ne chinuim să ne vopsim feţele şi unghiile sau să ne radem bărbile nimeni nu observă decât atunci când o facem foarte prost sau nu o facem deloc; veştile rele circulă repede; cine râde la urmă se prinde mai greu; învăţăm sute de pagini pentru examene şi uităm ce am învăţat chiar dinainte să apucăm să ridicăm pixul de pe foaie; suntem ecologişti, nu aruncăm gunoaie în spaţiile verzi, le aruncăm direct pe stradă; fumăm, bem şi ne drogăm pentru că nimeni din preajma ta nu a murit din cauza asta şi dacă a murit doar nu o să ţi se întâmple tocmai ţie; cea mai comună întrebare din lume este “ce faci?” dar până să apuci să spui “bine” celălalt deja încearcă să îşi depăşească umbra când soarele-i bate din spate; copiii sunt mai maturi ca adulţii, tinerii sunt mai bătrâni ca însuşi bătrânii; râdem tare şi isteric ca să fim siguri că ne convingem că suntem fericiţi; ne prefacem, iar cei de lângă noi se prefac că nu s-au prins că ne prefacem; ne ascundem după deget când stim cu toţii foarte bine ce rol joacă fiecare; iubeste-ţi aproapele ca pe tine însuţi, unde aproape de tine nu este decât propria răsuflare ce creează aburi iarna; ne grăbim să ajungem în locuri care stau pe loc şi întârziem pentru că timpul nu e niciodată îndeajuns; avem un simţ deosebit al observaţiei, când e vorba de urât şi rău nu ne scapă nimic; frumosul nu-l vedem pentru că nu există(?); make love not war, sexul nu înseamnă dragoste, iar dragostea nu înseamnă numai sex; punem întrebări tâmpite pe care le-au pus şi alţii înainte pentru că într-un minut lucrurile se pot schimba; ne citim horoscopul şi suntem nervoşi toată ziua pentru că aşa scrie acolo; ne punem ceasul să sune dimineaţa, dar habar nu avem pentru ce ne trezim; cei ce vor să iasă din tipare sunt renegaţi, cei ce vor să iasă din tipare dar spun că nu vor să o facă sunt martiri; cu toţii am putea face orice, dar niciunul nu facem nimic; ne complacem în existenţele noastre sumbre, seci, fără vlagă şi ne putem descrie viaţa in doar 500 de cuvinte…</p>
<p>Mi s-a spus că trăiesc în lumea mea. Prefer lumea naivă din bolul meu de sticlă, decât realitatea voastră ce-mi încreţeşte fruntea şi-mi înfundă sinusurile.</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2340</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Vizualizez o revistă.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2011/08/31/vizualizez-o-revista/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2011/08/31/vizualizez-o-revista/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 31 Aug 2011 14:06:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2331</guid>

					<description><![CDATA[Dacă ar fi să fac o revistă ar fi una puțin artsy, puțin cultural, puțin fashion. Ideea e că ar promova frumosul și lucrurile sănătoase. Și mai ales: frumusețea realității (cu riscul ca sintagma să pară prea profundă pentru unii). Și ar fi despre femei pentru femei (și puțin pentru bărbați). Ce ar avea însă [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/08/MAGAZINE-WEB05.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-thumbnail wp-image-2333 alignleft" title="MAGAZINE-WEB05" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/08/MAGAZINE-WEB05-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Dacă ar fi să fac o revistă ar fi una puțin artsy, puțin cultural, puțin fashion. Ideea e că ar promova frumosul și lucrurile sănătoase. Și mai ales: frumusețea realității (cu riscul ca sintagma să pară prea profundă pentru unii).</p>
<p>Și ar fi despre femei pentru femei (și puțin pentru bărbați).</p>
<p>Ce ar avea însă special? Multe poze, fără post-procesare. Femei, pozate frumos, îmbrăcate frumos, aranjate frumos, în locuri frumoase, dar fără a le lumina fața pe calculator, fără a le șterge ridurile și alunițele, fără a le ascunde șuvițele rebele și buricul<em> (e deja celebru cazul)</em>. Femei, așa cum le vezi când te fâstâcești în fața lor fără a știi ce să le spui, cum să le saluți, ce să le întrebi.</p>
<p>Să pozezi pentru ea ar fi un adevărat <em>statement</em>.</p>
<p>A, da! Și ar fi de formă pătrată și ar avea coperți din carton. Probabil nu s-ar tipări prea des ci trimestrial. Ați cumpăra-o? :)</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2011/08/31/vizualizez-o-revista/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2331</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Povestea unei acasă.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2011/08/26/povestea-unei-acasa/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2011/08/26/povestea-unei-acasa/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Aug 2011 18:25:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2293</guid>

					<description><![CDATA[Din cauza unei întâmplări ironico-nefericite patul are deocamdată o colecție de pături, prosoape și alte trențe care țin loc de saltea. Sunt sigură că e genul de lucru care nu-ți place neapărat, dar te obișnuiești cu el până ajungi să îl schimbi și apoi îți lipsește. Dis-de-dimineață soarele mângâie draperia albă și încet-încet își strecoară [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/08/27082011.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-thumbnail wp-image-2303" title="27082011" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/08/27082011-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Din cauza unei întâmplări ironico-nefericite patul are deocamdată o colecție de pături, prosoape și alte trențe care țin loc de saltea. Sunt sigură că e genul de lucru care nu-ți place neapărat, dar te obișnuiești cu el până ajungi să îl schimbi și apoi îți lipsește. Dis-de-dimineață soarele mângâie draperia albă și încet-încet își strecoară câte o rază, îndulcind galbenul pereților. Odată cu lumina se aud vocile matinale ale stăpânilor de câini ce își plimbă odraslele în spatele blocului și se întâlnesc &#8220;întâmplător&#8221; în fiecare dimineață, discutând despre succesul copiilor, rezultatele nemaipomenite la învățătură ale nepoților, acțiunile intrigante și de multe ori scandaloase ale vecinilor, reducerile din Carrefour sau Cora și alte nimicuri. În surdină, întregind coloana sonoră, se aude câte o pasăre ce se odihnește în nucul din fereastră sau lătratul animalului, indignat că este complet ignorat deși scopul întregii operațiuni este ca <span style="text-decoration: underline;">el</span> să fie scos afară și plimbat.</p>
<p>Lângă pat, noptiera e o cutie mare de carton, fascinantă pentru abilitatea de a avea mii de întrebuințări în mintea tânără a copiilor, pe care un Vogue în franceză susține un pahar gol. E gol de mult, dar nimeni nu se mai obosește să îl ducă la bucătărie. A fost dus și-n alte rânduri însă a ajuns invariabil la locul lui, devenit <span style="text-decoration: underline;">al lui</span> pe drept după atâta timp. Tot gol. Căci apa se bea repede.</p>
<p>Telefonul sună nemilos pentru a anunța trezirea și îi amintește ei, în fiecare dimineață, cât de mult își dorește, de fapt, un ceas clasic, așa cum apar ele prin filmele în genul &#8220;Sex and the City&#8221;, după care te întinzi, îl plesnești și apoi sari vesel în picioare sau îți pui perna peste cap pentru încă 5 minute de somn neperturbat. Și nimic nu îți perturbă mai rău somnul ca un strigăt după fiare vechi, ce se aude negreșit, cu ecou, cel puțin o dată la două zile. De parcă oamenii ar arunca fier așa cum aruncă oase, sticle din plastic sau pachete de țigări.</p>
<p>Când deschizi ochii cearceaful nu mai e demult la locul lui, lumina a intrat de-a binelea în cameră, iar draperiile, pernele verzi din colț și bijuteriile de pe masă capătă o strălucire fină și aparte. Parchetul e moale, gresia de pe hol rece.</p>
<p>Poate cel mai prietenos obiect din casă este oglinda din baie, care face ce face și te arată frumos, chiar și dimineața când părul are o formă imposibilă iar ochii îți sunt încă îngreunați de urdori. Cumpărată cu 20 de lei de la IKEA se dovedește a fi una dintre cele mai bune investiții făcute. Notați-vă repede pe un colț de hârtie sau într-un draft în telefon căci nu se știe când veți avea nevoie de o oglindă nouă! Se găsesc patru pătrate într-un set și se lipesc foarte ușor de orice.</p>
<p>În bucătărie vasele așteaptă cuminți în suportul de pe chiuvetă. Ea insistă ca bucătăria să fie lăsată în ordine de cu seară. Întotdeauna. Diminețile sunt pentru leneveală, giugiuleli, micul dejun și planificări, nu spălat vase sau curățat masa de firimituri. El se supune cu greu, până când îl ia somnul de-a binelea și se târăște până în pat. Dar e simpatic așa că e iertat pentru asta de fiecare dată.</p>
<p>Pătrunjelul de pe marginea chiuvetei este singura plantă din apartament, exceptându-l desigur pe Benny, care e mai mult decât o simplă plantă. Benny este un avocado, plantat cu dragoste pe vremea când era doar sâmburele unui fruct cumpărat de la Mega Image. Puțină lume i-a dat șanse, dar iată-l acum, după schimbarea a 2 ghivece și a unei locuințe, mândru purtător a 12 frunze verzi și sănătoase, de diferite mărimi, înșirate pe o tulpină înaltă de vreo 30 de cm. Și da, majoritatea lucrurilor importante au un nume și nu știu cum sunt alții, dar acasă la noi multe lucruri sunt importante.  De exemplu, dacă veniți vreodată în vizită, cu siguranță Albert, frigiderul, vă va servi cu o băutură rece. Cum să nu fie el important?</p>
<p>Bufetul lipsește, așa că gătitul se desfășoară în cele 3 puncte cheie: pe masă unde se toacă, pe aragaz unde se amestecă și se coace/prăjește/fierbe și în chiuvetă unde se spală. Simplu. Dar avem planuri mari pentru bucătărie, iar unul din ele presupune ca actualul raft din lemn, unde găsești farfurii, tacâmuri, cafea sau boluri cu legume, să fie transformat în suport pentru mirodenii în ghiveci. Parcă se simte deja mirosul de busuioc și oregano (recunosc că nu știu dacă oregano-ul se va putea planta-n ghiveci, iar el nu e pe-aproape ca să-l întreb).</p>
<p>În sufragerie își împart lumina romantică: cărțile, scaunul verde, biroul și chitara. Și pentru că nu prea e nimic acolo singurul care se aventurează în sufragerie este el atunci când repetă, motiv pentru care, cel puțin deocamdată, s-a simțit îndreptățit să o proclame <span style="text-decoration: underline;">camera lui</span>. Nu sunt prea multe de spus despre o cameră aproape goală, cu draperii prea lungi. Doar că are aerul acela boemo-contemporano-melancolic al unui artist ce nu are timp să se preocupe de altceva în afară de rodul creativității sale. Sunt sigură că dă bine în poze profesioniste.</p>
<p>Se adună toate încet-încet, însă e greu să obții simbioza perfectă între timp, bani, disponibilitate și alți factori tangențiali. Altfel spus, când ai bani nu ai timp, când ai timp nu ai bani, când ai și bani și timp se întâmplă să nu ai chef.</p>
<p>Mai sunt și bețișoare parfumate, net doar lângă fereastră, nucile aproape coapte, gelul de duș de vanilie, bila mare roșie și alte o mie de nimicuri. Și se simte ca acasă pentru că locuiesc acolo el și ea, jucându-se, ca doi copii mici, de-a casa și de-a oamenii mari.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2011/08/26/povestea-unei-acasa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2293</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Unde fuge gândul atunci când fuge.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2011/08/25/unde-fuge-gandul-atunci-cand-fuge/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Aug 2011 16:10:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2286</guid>

					<description><![CDATA[Îmi place ca uneori să fiu singură. Îmi place atât de mult încât uneori rămân așa zile întregi, făcând pauză de la singurătate doar atunci când e neapărat necesar. Dar nu singură în sensul trist, sau izolat, sau emo-modern. Singură chiar printre oameni. Singură, adică cu mine și gândurile mele. Și zbuciumările mele, și aberațiile [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/08/44_untitled-86_thumb.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-thumbnail wp-image-2288" title="44_untitled-86_thumb" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/08/44_untitled-86_thumb-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Îmi place ca uneori să fiu singură. Îmi place atât de mult încât uneori rămân așa zile întregi, făcând pauză de la singurătate doar atunci când e neapărat necesar. Dar nu singură în sensul trist, sau izolat, sau emo-modern. Singură chiar printre oameni. Singură, adică cu mine și gândurile mele. Și zbuciumările mele, și aberațiile mele și visele mele.</p>
<p>Și atunci parcă nu mai sunt eu, cea care aleargă și vorbește și se agită. Ci o altă eu care se plimbă și privește și ascultă. Care vede frumos în arhitectura urâtă a unor clădiri pe care nimeni nu se mai deranjează să le restaureze. Care visează să întâlnească acea bătrînă fascinantă care să îi spună povești despre o viață diferită. Una în care rochiile se cumpărau în cutii atent pictate, iar cărțile se citeau la lumina lumânării.</p>
<p>Mi se face poftă să cumpăr flori proaspete de la bătrânelul din colț cu care mă intersectez involuntar în fiecare dimineață amorțită și să umplu cu ele vaze de toate formele posibile, pictate de mine cu vopsea colorată. Și să citesc o carte franțuzească, îmbrăcată fiind doar în lenjerie de mătase.</p>
<p>Îmi doresc enorm să fiu invitată la repetițiile pentru o piesă de teatru contemporan sau să pozez în ELLE, pe tocuri, printre frunze nedumerite de toamnă. Și aș vrea să plâng fără motiv, ghemuită pe un parchet care scârțâie, fără să mă gândesc la ce vor spune ceilalți, în superficialitatea lor, despre faptul că fac asta.</p>
<p>Și cumva, aș vorbi despre mine la persoana a treia. Ca să nu îmi perturb liniștea. Pentru că eu știu că astea sunt copilării în realitate. Și cei care nu știu să viseze râd răutăcios de visele altora, actorii au cercul lor de prieteni intimi pe care să îi invite în culise, bătrânele poete își duc viețile în altă parte decât în calea mea, pentru a poza în ELLE trebuie întâi să ai poza într-o agenție, iar pentru a picta vaze trebuie în primul rând să deții una.</p>
<p>Dar lumea e mică, iar eu îmi adun suficientă energie din visele mele pentru a transpune o parte și în realitate. Fără griji&#8230;fără grabă&#8230;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2286</post-id>	</item>
		<item>
		<title>A fost vara.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2011/08/18/a-fost-vara/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Aug 2011 12:35:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2244</guid>

					<description><![CDATA[A fost prima vară care nu este vacanță de vară. Cel puțin nu vacanța aia ce precede un nou an școlar. Și senzația a fost tare ciudată la început. A fost așa, ca o confirmare că oficial nu mai sunt copil. Mă rog, încercați să eliminați dramatismul din frază. E doar o constatare. Și au [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/08/happy-sun.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-2246" title="happy-sun" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/08/happy-sun.jpg" alt="" width="200" height="178" /></a>A fost prima vară care nu este vacanță de vară. Cel puțin nu vacanța aia ce precede un nou an școlar. Și senzația a fost tare ciudată la început. A fost așa, ca o confirmare că oficial nu mai sunt copil. Mă rog, încercați să eliminați dramatismul din frază. E doar o constatare.</p>
<p>Și au fost trei luni așa de pline că nici nu am avut timp să îmi lipsească vacanța așa cum o știam.</p>
<p>M-am acomodat cu locul de muncă, am luat o pauză de la a mai face o mie de lucruri o dată, am și scris mai rar (și de cele mai multe ori mai prost) și am cam lenevit, m-am mutat (și în curând voi avea și peretele ăla în dungi care mă obsedează de ceva vreme), mi-am luat un motănel simpatic, am dormit mult, am văzut multe seriale și am citit ceva cărți bune (poate mai aruncați o privire prin <a href="https://corinaanghel.ro/biblioteca/">Bibliotecă</a> și mai schimbăm impresii acolo), m-am tuns, am mers constant la balet, am împlinit fabuloasa vârstă de 23 de ani (și brusc mi-am dat seama că sunt încă prea tânără pentru a intra în panică) și am făcut o mulțime de planuri.</p>
<p>Acum că vine toamna, trece moleșeala, iar eu, cu forțe proaspete, și de la umbra nucului din fereastră, o să pot pune în aplicare acele planuri coapte sub torida vară. Până la sfârșitul lui august poate fac și ceva ordine în ele ca să mă pot <em>lăuda</em> și cu productivitate.</p>
<p>Nu știu dacă și pentru voi anotimpul ăsta parcă ține lucrurile în loc. Nu știu dacă din cauza zilelor lungi sau temperaturilor ridicate, dar parcă se întâmplă de toate și totuși nimic. Te trezești dintr-o dată, când frunzele sunt arămii, că mintea ta e plină de tot felul de amintiri, că lucrurile sunt altfel, că tu ești altfel (mai odihnit, mai bronzat&#8230;) și nu știi când s-au întâmplat toate. Cumva, nici nu trebuie, pentru că în câteva zile vom fi prea ocupați să ne gândim la asta din cauza planurilor pentru sărbătorile de iarnă. Căci repede mai trece și timpul, dacă nu știi să-l ții în loc.</p>
<p>Până una-alta, vine toamna, bine-mi pare&#8230;și vă invit să ne vedem la <a href="http://improvizatie.ro/?p=390">workshop-ul pe improvizație</a>. :)</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2244</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Scurt ghid practic de supraviețuire pe caniculă</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2011/07/20/scurt-ghid-practic-de-supravietuire-pe-canicula/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2011/07/20/scurt-ghid-practic-de-supravietuire-pe-canicula/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 Jul 2011 13:04:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=2215</guid>

					<description><![CDATA[Da, da. E foarte cald (nu că nu ne-am fi așteptat). E atât de cald că nici câinii nu mai latră de moleșiți ce sunt. Dar asta nu înseamnă că toate lucrurile trebuie să stea în loc. Aveam chef să scriu câteva lucruri de bun-simț care ajută. Eu fac cam așa (apropo de titlu) și [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/07/sun.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-2216" title="sun" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/07/sun.jpg" alt="" width="158" height="153" /></a>Da, da. E foarte cald (nu că nu ne-am fi așteptat). E atât de cald că nici câinii nu mai latră de moleșiți ce sunt. Dar asta nu înseamnă că toate lucrurile trebuie să stea în loc. Aveam chef să scriu câteva lucruri de bun-simț care ajută.</p>
<p>Eu fac cam așa <em>(apropo de titlu)</em> și supraviețuiesc bine-merci:</p>
<ul>
<li>Beau multă-multă apă. Fiind noi înșine 70% apă, e evident că trebuie să fim hidratați.</li>
<li>Acea multă apă nu o beau rece-gheață, ci doar rece.</li>
<li>Evit să mă bată soarele direct; rar se întâmplă ca unul dintre trotuare să nu fie umbrit, trebuie doar să nu fii prea leneș și să traversezi.</li>
<li>Nu dau aerul condiționat la 10 grade când sunt înăuntru. Cu cât contrastul e mai mare cu atât îl și simți mai puternic.</li>
<li>V-am spus că beau apă multă?</li>
<li>Dacă pot să merg pe jos prefer să o fac în loc să iau autobuzul (mai ales pe distanțe mici).</li>
<li><em>(pentru fete)</em> Nu folosesc fond de ten. Eu nu folosesc în general dar, dacă voi o faceți, am citit că există unul care îți lasă pielea să respire. Sau, puteți folosi cremă de protecție solară.</li>
<li>Când trec pe lângă țâșnitori cu apă îmi umezesc mâinile: când le miști așa umede pe lângă corp ai o senzație de răcoare foarte plăcută.</li>
<li>Am descoperit că în parc, pe iarbă, nu e atât de cald, așa că în timpul liber merg acolo.</li>
<li>Nu fac dușuri reci ci calde.</li>
<li>Mănânc mâncăruri ușoare.</li>
<li>Nu port ochelari de soare. Simt că îmi transpiră fața și mai rău. Unde mai pui că îți lasă și urme pe nas? Dacă te străduiești să nu stai încruntat îți iese și încet-încet te obișnuiești cu lumina (evident, nu e indicat să privești în soare :p)</li>
<li><strong>Nu mă gândesc prea mult cât de cald e și cât de moleșită sunt. Mă gândesc prea puțin.</strong></li>
<li>Dacă îmi mai vin idei voi completa. Dacă aveți alte idei, nu ezitați să completați. Poate până la următoarea caniculă vom avea un ghid complet pentru a o întâmpina pregătiți.</li>
</ul>
<p><em>Stay out of the sun &amp; have a brilliant day!</em> <a href="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/07/happy-sun.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-thumbnail wp-image-2218 aligncenter" title="happy-sun" src="https://corinaanghel.ro/wp-content/uploads/2011/07/happy-sun-150x150.jpg" alt="" width="68" height="68" /></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2011/07/20/scurt-ghid-practic-de-supravietuire-pe-canicula/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>9</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">2215</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Bătrânii noștri pe străzile nimănui.</title>
		<link>https://corinaanghel.ro/2010/10/09/batranii-no%c8%99tri-pe-strazile-nimanui/</link>
					<comments>https://corinaanghel.ro/2010/10/09/batranii-no%c8%99tri-pe-strazile-nimanui/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Corina]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 09 Oct 2010 17:48:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Offtopic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://corinaanghel.ro/?p=1533</guid>

					<description><![CDATA[Sunt peste tot. La noi. La ei. Pe străzi. De întâlnit i-ați întâlnit cu siguranță și poate unii ați observat că există două categorii de oameni ai străzii. Prima categorie este scârboasă. În ea intră cerșetorii țigani  care sunt de multe feluri. Fie că fac mulți copii și îi trimit pe toți pe străzi, fie [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sunt peste tot. La noi. La ei. Pe străzi. De întâlnit i-ați întâlnit cu siguranță și poate unii ați observat că există două categorii de oameni ai străzii.</p>
<p>Prima categorie este scârboasă. În ea intră cerșetorii țigani  care sunt de multe feluri. Fie că fac mulți copii și îi trimit pe toți pe străzi, fie că merg ei, fie că apelează sau nu la deformări intenționate pentru a înduioșa cât mai mult buzunarele trecătorilor, fie că te agasează în parcare, la semafor sau prin alte părți ne îngrozesc, ne sperie. Și le dăm bani de groază și de frică. Sunt cerșetori de profesie, le merge <em>bine</em> (că doar câștigă măcar salariul minim și stau în case în centrul orașului fără să plătească) și nu se gândesc să facă altceva.</p>
<p>A doua categorie este dureroasă. Este cea a PAFA (persoanelor adulte fără adăpost) despre care se învață la cursurile de psihologie socială. În marea lor majoritate sunt bătrâni. Părăsiți de familie și rude, rămași fără prieteni își pierd casa din diferite motive și se trezesc într-un oraș al nimănui. Sunt prea în vârstă ca să mai lucreze și oricum generația lor nu e atât de școlită ca a noastră deci șansele de a se angaja scad și mai mult.</p>
<p>În timp ce mă întorceam acasă am nimerit într-un autobuz în care erau doi astfel de bătrâni. O bătrână cu un toiag gros și o traistă încerca să afle unde e stația Grigore Alexandrescu. Îi era teamă că niște indivizi la vreo 25 de ani vor să o păcălească să coboare unde nu trebuie și se plângea că o dor picioarele și abia poate să meargă. &#8220;Să nu râdem de ea&#8221;. În spatele autobuzului, cu un sac în brațe, dormea un bătrân, sprijinit de geam. Dacă nu ar fi coborât la prima ambii, aș fi coborât eu, pentru că mirosul era insuportabil. Nu știu încotro își purtau bătrânețile de merita osteaneala drumului. Probabil căutau doar căldura din autobuz.</p>
<p>Scena de la stația următoare a fost de o realitate înfricoșătoare. Unul din tineri a ajutat-o pe bătrână să coboare, nu neapărat pentru a face o faptă bună ci pentru a scăpa de mirosul lăsat de aceasta. Bătrâna era tot timpul cu ochii pe traista  pe care i-o ridicase tânărul și a coborât cu o așa mare greutate că ai fi zis că atunci își dezmorțește picioarele pentru prima oară. Când autobuzul s-a pus în mișcare rămăsese sprijinită de copac, cu toiagul înfipt în pământ și privirea ațintită spre traista aflată la un pas de ea. Ai fi zis că se gândește ce mișcare e cea mai potrivită pentru a o ajunge fără să se rănească.</p>
<p>La următorul semafor, pe refugiul tramvaiului, am putut vedea o altă bătrână, nu foarte diferită de prima, dar ceva mai energică. Nu știu despre ce povestea lumii, gesticulând puternic și a deznădejde. Cei doi indivizi de mai devreme au început să-i bată în geam din autobuz și să o strige, făcând glume proaste și tupeiste pe seama ei. Întâi le-a arătat obrazul, dar cum cei doi au continuat, a început să înjure. Când s-a făcut verde își reluase monologul plimbându-se de-a lungul refugiului de tramvai cu și mai multă înverșunare și parcă și mai multă deznădejde.</p>
<p>Dacă primii sunt o cauză mai complicată, de ce nu se ocupă nimeni de acești bătrâni ai noștri care nu au ales să fie așa?</p>
<p>Vedetele se dezbracă prin reviste ca să salveze câinii vagabonzi sau animalele, de ce nu se dezbracă nimeni și pentru ei?  Trebuie să valoreze măcar cât valoreaz-un câine. În moneda sufletelor noastre.</p>
<p>Așa cum investim în adăposturi pentru câini putem investi și în adăposturi pentru bătrâni. Nu au nevoie de multe. Trei mese modeste pe zi. Cartofi, orez, fasole, pâine, lapte și din când în când ceva din carne, sau ciuperci. Adăposturi cu paturi unde să își întindă oasele, o curte unde să și le dezmorțească, niște bănci în jurul unor mese unde să mănânce și un duș pe care să îl facă la două-trei zile. Iar când se duc, nu cred că-i scump sau greu să le incinerăm trupurile extenuate. Măcar atât.</p>
<p>Nu ar mai trebui să-și care după ei desagii, să se chinuie sau să împrăștie înfiorare și mirosuri insuportabile. Nu ar mai da orașului fațada deplorabilă a unei bătrâneți chinuite. Nu ar mai fi singuri, gesticulând unei lumi care nu-i vede.</p>
<p>Nu am suficient talent la scris cât să vă transmit măcar o bucată din starea pe care o am. Mă simt cumva prost să scriu la laptop, de la căldură, despre oameni ce sunt băgați în seamă doar la știri când le sunt găsite iarna cadavrele înghețate pe străzi.</p>
<p>Și mă simt și mai prost pentru că deocamdată nu am curajul să fac mai mult decât să scriu.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://corinaanghel.ro/2010/10/09/batranii-no%c8%99tri-pe-strazile-nimanui/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>5</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">1533</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
